Press "Enter" to skip to content

Moţiune: PNL denunţă situaţia ‘gravă’ în care se află domeniul cultural românesc

PNL denunţă, în moţiunea „PSD îngroapă Cultura chiar în anul celebrării Centenarului”, situaţia „gravă” în care se află sistemul cultural românesc, subliniind necesitatea soluţionării urgente a problemelor cu care acest domeniu se confruntă, informează Agerpres.

 

„Textul integral al moțiunii:

Domnule ministru George Vladimir Ivaşcu,

 Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor constată situaţia gravă în care se află domeniul cultural românesc.

Prezenta moțiune aduce în atenţie apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituţiilor din domeniu, ale oamenilor implicaţi, şi, în același timp, subliniază necesitatea urgentă a soluţionării problemelor cu care se confruntă acest domeniu sub actuala guvernare. În acest context, deputații opoziției consideră necesară o dezbatere publică având ca temă găsirea de soluții pentru revigorarea culturii româneşti măcar în anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri.

Ați promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Dar ce constatăm este faptul că Guvernul ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum este statuată în orice ţară europeană, şi în acelaşi timp uită faptul că îmbunătăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil.

 

Stimate domnule ministru Ivaşcu, nu este posibil ca în anul sărbătoririi Centenarului, Guvernul să-l dărâme pe Constantin Brâncuși!

În ultimele luni, de mai multe ori, capodoperele lui Constantin Brâncuși – de o valoare inestimabilă pentru România și patrimoniul mondial – erau să fie distruse în totalitate din cauza inundațiilor sau a prăbușirii copacilor în  Parcul Brâncuși din Târgu Jiu.

Pentru a nu știu câta oară, nu putem să nu remarcăm neimplicarea dumneavoastră, domnule George Ivașcu, dovedită de faptul că nu reuşiţi să luaţi nicio măsură pentru protejarea patrimoniului nostru național. Conform statisticilor, România are rata cea mai mare de distrugere şi neglijare a patrimoniului din Europa, putându-ne compara cu țările care sunt în stare de război! Stupefiant este și faptul că Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, a redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuși pentru Lista UNESCO, în condițiile în care operele sunt nerestaurate, și total disparate pe o Axă Brâncuși care devine din ce în ce mai greu circulabilă pietonal.

Este evident că pentru actuala guvernare protecţia patrimoniului este doar declarativă. Pericolul de  a fi distrus iremediabil ansamblul  Brâncuși de la Târgu Jiu încă există, iar instituțiile statului  parcă nu vor să îl păstreze pentru generațiile viitoare. Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România riscă să piardă aceste comori cu care ne mândrim în lume!

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ar trebui să fie un catalizator al sectorului cultural şi un reper în plan naţional pentru protejarea patrimoniului, recunoașterea și promovarea valorilor culturale româneşti în lume.

Facem apel la dumneavoastră, domnule ministru al Culturii, să vă treziţi și să luaţi toate măsurile pentru a fi  salvată  această moștenire culturală unică pentru generațiile viitoare. Nu fiţi cinic! Când aţi fost chestionat în legătură cu starea monumentelor lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu,  cum este posibil ca răspunsul dumneavoastră la întrebarea „Ce aveţi de gând să faceţi?” să fie „Weekend plăcut”?!

Domnule ministru, alături de Guvernul din care faceţi parte aţi săpat groapa Roșiei Montane!

În 2 iulie 2018, România a fost făcută de râs pe plan internațional, pentru a nu știu câta oară, din cauza guvernanților actuali. Concret, din pricina eforturilor susținute de către Guvernul PSDinamită, dosarul Roșia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur și simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roşia Montana, în sensul includerii sau nu în lista  patrimoniului mondial, a amânat votul la solicitarea Guvernului nostru și a returnat dosarul. Practic, singurul stat care a dat veto asupra acestui proiect a fost România, prin solicitarea de amânare a votului pe Roșia Montană.

Este evident faptul că România a fost umilită pe plan internațional, din cauza acțiunilor care se bat cap în cap luate de către marionetele din guvern. Dacă până la începerea sesiunii Comitetului, pe data de 1 iulie, România, printr-o scrisoare a ministrului Culturii solicita retragerea deciziei privind înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul Unesco, România are acum o solicitare de returnare a dosarului de nominalizare pentru mai multe clarificări!

Deși nominalizarea pentru înscrierea în patrimoniu a Roșiei Montane are în spate un dosar științific și tehnic ireproșabil, notat cu un calificativ de valoare universală excepțională, care trebuie înscris de urgență în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, reprezentanții guvernului au dinamitat această șansă.

Din nefericire, domnule ministru Ivașcu, nici măcar nu aţi avut curajul de a fi prezent personal la ședința Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, în Bahrain, preferând să trimiteţi un subordonat pentru a aranja pe ascuns trântirea dosarului Roșiei Montane. De fapt, este o cutumă a dumneavoastră, domnule Ministru, fuga de la orice ședință, fie de la Comisia de Cultură din Camera Deputaților, unde aţi fost chemat de aproape 10 ori și nu v-aţi prezentat decât o singură dată, şi atunci slab pregătit, fie de la Comisia pentru pregătirea Centenarului, unde ați strălucit, de asemenea, prin absență.

Este clar că această acțiune a guvernanților reprezintă un act de trădare națională și de îngropare a Roșiei Montane, pentru interese care nu sunt făcute publice. Trebuie să răspundeți pentru acest gest de trădare națională!

Trebuie să adoptați o atitudine fermă și să faceţi demersuri pentru ca Roșia Montană să fie inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO, astfel încât să fie salvată această moștenire culturală unică pentru generațiile viitoare.

 

Domnule Ministru, dinamitaţi prin nepăsare şi evenimentul Timişoara – Capitală Culturală Europeană a anului 2021.

Timișoara a obținut în 2016 nominalizarea pentru a derula programul major numit Capitală Culturală Europeană  a anului 2021, obținută în urma evaluării proiectelor orașelor candidate, care în etapa finală a cuprins capitala și alte trei orașe. Dosarul candidaturii, la care echipa Asociaţiei Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 (ATCCE2021) a lucrat încă din anul 2010 – anul în care s-a coagulat prima oară ideea ca Timișoara să devină Capitală Europeană a Culturii. Conform Regulamentului de procedură al competiției, Ministerul Culturii trebuie să acționeze în calitate de autoritate de management responsabilă de organizarea și gestionarea acțiunii „Capitale Culturale Europene” pentru anul 2021 în România.

În perioada 2017-2018 s-a desfășurat o etapă de pregătire a proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021, etapa numită Start-Up, prin care asociația locală care a aplicat proiectul trebuia să deruleze programe însumând aproape 4 milioane de euro. Din păcate, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu a mobilizat resursele necesare pentru această etapă, iar autoritățile locale au reușit doar o susținere la limita minimă a programelor de pregătire, însumând abia cîteva zeci de mii de euro. În aceste condiții programul de pregătire din anul curent se derulează doar prin cei câțiva angajați ai ATCCE2021, prin participare pro-bono a artiștilor, experților, operatorilor și organizatorilor culturali, și prin parteneriate locale cu reprezentanți ai mediului de afaceri. În rezumat, după nominalizarea orașului la finalul anului 2016, activitățile din perioada 2017 și 2018, când ar fi trebuit să fie realizate pregătirii ale viitoarelor programe culturale, pentru care ar fi fost necesare finanțări multiple cumulate la un total de 4 milioane de euro, s-a constatat o gravă absență a suportului financiar, mai ales din partea Ministerului Culturii, primul responsabil pentru pregătirea acestui eveniment major de reprezentare europeană a României.

Titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 reprezintă o prioritate pentru România și oferă garanții pentru generarea de avantaje viitoare substanțiale în domeniile cultural, social și economic, atât pe parcursul anului respectiv cât și ulterior. Până acum, însă, Ministerul nu a avansat în etapele concrete de susținere pentru pregătirea orașului nominalizat, nu a deschis linia de finanțare pentru programul 2018, nu își realizează rolul de prim responsabil și comunicator național pentru orizontul anului 2021. Ministerul Culturii și Identității Naționale a lansat un portal online, numit capitalaculturala2021.ro, în care cea mai recentă informație este din 2017. Dincolo de promisiuni și intenții bune individuale, concretizarea asistenței și susținerii instituționale pe care Ministerul Culturii ar fi trebuit să o acorde orașului nominalizat, în etapa de pregătire a anului 2021, ar fi însemnat un aport financiar absolut necesar, bugetul de două milioane de euro, componenta guvernamentală a finanțării necesare Asociației TCCE2021 până la finalul anului 2018, fiind un plafon indispensabil pentru acoperirea curentă a costurilor, buget care, din păcate, nu a fost asigurat.

Absența finanțării din partea Ministerului Culturii pentru etapa de pregătire a programului cultural Timișoara 2021, anii 2017 și 2018, arată lipsa de viziune și neasumarea responsabilă a rolului de coordonare din partea decidenților din Ministerul Culturii, cu consecințe grave și foarte grave la nivelul impactului și ecourilor europene pe care le va avea modul în care România pregătește ca țară programul cultural european al anului 2021.

 

Domnule Ministru al Culturii,

Chiar dumneavoastră consideraţi că instituţia pe care o conduceţi este „aculturală”, pentru că în organigrama acesteia nu se regăsesc direcţii clar conturate. În declaraţiile  pe care le-aţi susţinut la un post tv, aţi spus că Ministerul Culturii este poate cea mai aculturală instituţie pe care aţi întâlnit-o, pentru că aţi sperat să găsiţi “măcar o orizontală” şi că organigrama nu are direcţiile de linie. Există ministrul Culturii izolat undeva, acolo, după care urmează acele direcţii suport – economică, de exemplu -, dar nu există Direcţia muzeu-patrimoniu, Direcţia artele spectacolului, care să coordoneze o strategie şi în subordinea lor să existe teatrele naţionale, operele ş.a.m.d. Aţi observat în minister, când aţi intrat prima dată, „un soi de lipsă de entuziasm, adică acel lucru care te duce către creativitate„. Dacă spuneţi că nu vă gândiţi la un mandat, la un fotoliu, pentru că un fotoliu te face să te îmburghezeşti şi să-ţi placă mai mult să faci poze decât să faci treabă, atunci puneţi mâna și apucaţi-vă de treabă pentru că dumneavoastră dispuneţi de toate pârghiile să o faceţi!

Domnule ministru, asemenea colegilor din alte ministere, v-aţi prezentat bilanţul mandatului de şase luni în calitate de Ministru al Culturii cu un discurs citit de pe foi, încurcat de mai multe bâlbe şi gafe, și ați refuzat, totodată, la final, să discutaţi punctual problemele din domeniu. La fel aţi procedat şi acum câteva zile în faţa Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, când, în sfârşit aţi avut bunăvoinţa să participați, însă și de această dată ați avut o prestaţie slabă şi puţin convingătoare.

Dar revenind la bilanţul dumneavoastră de 6 luni de mandat, cum este posibil ca citind de pe hârtiile pregătite să încurcaţi cuvinte cum ar fi „digitizare”, pe care l-aţi rostit: „digidizarea”, „digizizarea” şi „digigizale”. Să mai exemplificăm şi alte greşeli şi dezacorduri din discursul dumneavoastră:

– „un program de importanţă COVÂLŞITOARE este sezonul România – Franţa”

– „este extinderea şi PERMANTETIZAREA unui dialog şi colaborări constructive şi pozitive”

– „dincolo de implicarea în stabilirea unor PRORITĂŢI şi termeni, în jurul CĂRUIA va fi articulat proiectul României pentru PREŞEDENŢIA consiliului”

– „în vederea finanţării a cel puţin 7 clădiri monument ISTORICI”

– „în marja ACESTUI reuniuni fiind cuprinsă şi o întâlnire bilaterală cu omologul din Polonia”.

Stimate domnule ministru,

Anul acesta omagiem înfăptuirea Marii Uniri și a României Mari, un vis care a fost îndeplinit prin stăruința și jertfa înaintașilor noștri. Împlinim, așadar, 100 de ani de când a fost posibilă Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Țara-Mamă! Una dintre obligațiile noastre este să înțelegem această adevărată lecție de istorie pe care ne-au dat-o întemeietorii României Mari, dar și să ne asigurăm de celebrarea cu demnitate a Centenarului Marii Uniri.

Organizarea manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri ar fi trebuit să reprezinte principala direcție strategică a mandatului dumneavoastră, însă este îndreptățit să spunem că nu v-ați ridicat la înălțimea așteptărilor românilor și că ați ratat șansa de a dovedi că aveți capacitatea de a pregăti așa cum se cuvine sărbătorirea unui asemenea eveniment, de o însemnătate excepțională pentru istoria României.

Ați dat dovadă de o lipsă totală de implicare, în ciuda promisiunilor făcute la învestirea dumneavoastră în funcție, dar și a măsurilor prevăzute în Programul de guvernare pe care coaliția din care faceți parte și le-a asumat în fața noastră, aici, în Parlamentul României!

A venit, iată, momentul bilanțului, însă acest bilanț este unul dezastruos pentru dumneavoastră și, din păcate, și pentru România! Spunem asta pentru că nu prea aveți cu ce să vă lăudați, domnule ministru!

După cum bine știți, majoritatea parlamentară din care faceți parte a promis că va demara un plan măreț dedicat Centenarului, însă și dumneavoastră și predecesorul dumneavoastră ați lăsat mai mult impresia că puneți bețe în roate proiectelor destinate Centenarului sau că nu vă pasă de celebrarea corespunzătoare a acestei mari sărbători a românilor.

Este rușinos că Departamentul Centenar, structura responsabilă de coordonare la nivel național a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României, nu și-a îndeplinit menirea pentru care a fost înființat și a devenit doar o destinație pentru clientela de partid în goana pentru un serviciu călduț. Totodată, prin schimbările de personal operate de la momentul înființării acestui departament, ca rezultat al războaielor interne de partid, dar și prin schimbările autodeclanșate de guvern, la ordinul liderului suprem Liviu Dragnea, am ajuns în situația în care multe din proiectele destinate Centenarului au fost întârziate în mod nepermis de mult.

Abia la sfârșitul primului trimestru al anului de grație 2018, și asta după ce ați solicitat retragerea celor 2048 de proiecte deja selectate pe vremea ministrului Romașcanu întrucât ele erau, după cum singur ați declarat, domnule ministru, ”niște idei” pentru ”a finanța nevoi locale”, am mai putut să aflăm câte ceva despre proiectele pe care Ministerul Culturii, aflat sub comanda dumneavoastră, le-a aprobat pentru finanțare. Este clar nu numai că nu a existat viziune în organizarea Centenarului, dar că nu a existat nici disponibilitate de implicare din partea dumneavoastră! Ați arătat, astfel, că Guvernul PSD-ALDE din care faceți parte a fost prins pe picior greșit și pe această temă, fiind complet depășit de importanța acestui moment unic pentru țara noastră.

Este inacceptabil ca la finalul anului 2018 să avem zeci de case memoriale în paragină, ca monumentele dedicate eroilor să fie în continuare nerestaurate, să nu avem un Muzeu al Centenarului sau un Muzeu al rezistenței anticomuniste. Ce să mai spunem despre realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia care a ajuns să fie mult decalată din cauza finanțării întârziate, iar acum să avem cu toții emoții pentru finalizarea sa până la 1 decembrie 2018?!

De ce s-a întâmplat una ca asta? Vă spunem tot noi, domnule ministru! Pentru că nimeni nu a avut curajul să îi bată la ușă domnului Dragnea și să îi ceară să scoată de la sertar, acolo unde a zăcut aproape doi ani, propunerea legislativă prin care se prevedea finanțarea Monumentului Marii Uniri de la Alba-Iulia! Iar acest lucru a fost posibil doar în urma apelurilor disperate pe care le-am făcut noi, parlamentarii Opoziției, dar și autoritățile locale, care au atras atenția constant că este pusă sub semnul întrebării aniversarea în condiții onorabile a Centenarului Marii Uniri. Nu v-ați arătat niciun moment îngrijorat de întârzierea acestui proiect simbol pentru Alba Iulia și pentru întreaga țară!

La fel, v-ați arătat total dezinteresat că majoritatea parlamentară din care faceți parte a respins un proiect de lege deosebit de important prin care propuneam introducerea în curricula școlară a disciplinei facultative “Istoria Marii Uniri”, începând cu anul Centenarului. Ne-am fi așteptat să găsim sprijin măcar de la dumneavoastră, domnule Ivașcu, pentru că din poziția dumneavoastră de ministru al Culturii ar fi trebuit să înțelegeți că doar așa noile generații vor putea cunoaște mai bine istoria României. Ar fi fost un omagiu mai mult decât meritat pentru realizările făuritorilor Unirii! Știți oare că în Franţa, la momentul celebrării Centenarului, statul a luat măsuri astfel încât să facă posibilă studierea istoriei de la locul marilor evenimente de către sute de mii de elevi?!

Este păcat că nu ați înțeles nici măcar acum, pe final de an, că Centenarul Marii Uniri nu înseamnă doar ziua de 1 decembrie 2018! Ar fi trebuit să vă vedem în acțiune tot anul, să vă implicați direct în pregătirea și  organizarea Centenarului și mai puțin să ne prezentați pe hârtie presupusele dumneavoastră realizări.  Ne-ați obișnuit doar cu exerciții de imagine, dar fără fapte concrete!

Domnule ministru,

Înaintașii noștri au reușit să înfăptuiască Marea Unire cu jertfe incomensurabile, iar anul 2018 a reprezentat anul maturității noastre ca popor!

Faptul că noi, acum, la o sută de ani, ne poticnim chiar și să celebrăm acest ”dor de veacuri al neamului nostru”, cum a declarat regele Ferdinand I la Încoronarea de la Alba Iulia, faptul că nu avem un proiect esențial care să marcheze acest eveniment cu profunde semnificații simbolice, proiect de care să ne aducem aminte în viitor, este rușinos și descalificant față de generația Marii Uniri.

Într-un dispreț fără margini, Ministerul Culturii, cel responsabil pentru organizarea Centenarului, derulează evenimentele dedicate acestei sărbători într-o neînțeleasă lipsă de transparență și de comunicare cu societatea. Fără un minim de promovare a acestei mari sărbători, românii nu se pot simți mândri de marile realizări ale înaintașilor noștri, care au dus la îndeplinirea obiectivului de veacuri al românilor: Marea Unire. Există un mare mister legat de modul în care au fost selectate proiectele Centenarului, iar lipsa prezentării criteriilor de selecție creează suspiciuni în privința resurselor alocate. Există bani, având în vedere faptul că bugetul pentru Centenar a fost votat de la începutul anului, dar incapacitatea managerială și iresponsabilă a guvernanților va duce la imposibilitatea de a-i folosi pentru celebrarea Marii Uniri de acum 100 de ani.

Stimați colegi de la PSD și ALDE,

Este revoltător că din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanță extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană. Deputații PNL, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea guvernului de a administra buna desfășurare a sărbătorii de la 1 Decembrie, îngrijorare manifestată sistematic și de profesionişti din domeniul muzeal, asociaţii din domeniu, istorici, dar și oameni de cultură.”

Abonați-vă la newsletterul nostru!

Comments are closed.