Press "Enter" to skip to content

Dragostea la români. Datini de Dragobete

În mitologia românească, Dragobete era zeul tinereţii, al veseliei dar şi al iubirii. Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele coincide cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezatorul.

Totuşi, această sărbătoare este puternic înrădăcinată în cultura română. Dragobetele este un personaj transmis din generaţie în generaţie de la vechii daci, transformat mai apoi într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii.

Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”

În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. 

În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. 

În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Surse: identitatea.ro, descopera.ro, calendarulortodox.ro

Foto: Dia Somoghy

Abonați-vă la newsletterul nostru!

Comments are closed.