Calendar istoric: 1 septembrie
1552: A încetat din viață Ștefan Rareș, a fost domn al Moldovei între 24 mai 1551 și 1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551. A fost al doilea fiu al lui Petru Rareș din căsătoria cu despina Elena Ecaterina Brancovici.
1912: La București, în sala „Eforie”, a avut loc premiera filmului Independența României. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta.
1862: S-a născut Lazăr Edeleanu, a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.
1866: S-a născut Teohari Antonescu, arheolog, istoric și pedagog universitar român. Teohari Antonescu a fost unul din membri Societății Junimea, la ale cărui adunări a participat frecvent, fiind foarte dedicat țelurilor acesteia. Teohari Antonescu a fost „deosebit de activ în a remobiliza pe vechii junimiști rămași la Iași, intrați într-un soi de letargie, mulțumiți cu palide și solitare activități intelectuale.”
1900: S-a născut Henriette Yvonne Stahl, a fost o scriitoare și traducătoare română, sora sociologului H. H. Stahl și fiica scriitorului Henri Stahl.
1930: A încetat din viață Aristide Demetriade, a fost un actor român, elev al lui Ștefan Vellescu, precum și regizor de film. A jucat la Teatrul Național din București. Tragedian cu bogate resurse, Demetriade a interpretat cu patos romantic și cu un deosebit simț al nuanțelor, obținând întruchiparea diferențiată a fiecărui personaj, rolurile principale din piesele „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu, „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri, „Trandafirii roșii” de Zaharia Bârsan, „Hamlet” și „Iuliu Cezar” de William Shakespeare, „Ruy Blas” de Victor Hugo etc.
A fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând peliculele Înșir’te mărgărite (1911), alături de Gr. Brezeanu), Independența României (1912), Scheci cu Jack Bill (1913) și Oțelul răzbună (1913). Actorul Aristide Demetriad a copilărit în casa de peste șosea de actualul cămin cultural din Dumitrești, unde a locuit familia sa, tatăl său (Arhile Demetriad) fiind arendașul unei moșii.
1944: A încetat din viață Liviu Rebreanu, scriitor român, membru al Academiei Române. a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române. Este considerat, în tradiția critică românească, întemeietorul romanului modern în literatura română și unul dintre cei mai mari scriitori români din secolul al XX-lea. Romanele sale cele mai cunoscute, Ion și Răscoala, reprezintă o amplă frescă a vieții rurale dinainte de Primul Război Mondial.
Liviu Rebreanu (1885 – 1944) a fost unul dintre cei mai importanţi romancieri din literatură română. Născut într-o familie cu 14 copii, scriitorul a fost fiul cel mare al învăţătorului Vasile Rebreanu. Fiind născut în Austro – Ungaria, la vârsta de 24 de ani, Liviu Rebreanu a trecut munţii şi s-a stabilit la Bucureşti. Guvernul de la Budapesta a cerut extradarea lui Rebreanu, tânărul scriitor fiind trimis în închisoarea de la Văcăreşti. El a fost eliberat din penitenciarul bucureştean, după şase luni de detenţie. Odată pus în libertate, Liviu Rebreanu a avut de luptat cu problemele financiare. “Am sosit cu 300 de lei în buzunar… Şi aici… aici… aici începe un capitol întunecat al vieţii mele, o epocă grea, de luptă dârză cu mizeria şi pasiunea de scriitor. […] Am venit în contact cu toţi corifeii literaturii de atunci. Gârleanu mai ales era marele prozator al epocii. În vremea aceea, am încercat acest gen nou de nuvele, care nu prea era înţeles de gingaşii povestitori din jurul meu.
Până atunci, nuvela era un fel de anecdotă, scrisă viu, curgător, cu înflorituri de stil, dar fără nici o preocupare a fondului său a conflictului psihologic”, a arată Liviu Rebreanu. În timpul Primului Război Mondial, acesta a scris romanele Ion şi Pădurea Spânzuraţilor. Opera din urmă a fost inspirată din drama fratelui său, Emil Rebreanu, ofiţer în armata austro – ungară, care a fost condamnat la moarte după ce i-au fost puse în cârca infracţiunile de dezertare şi spionaj. În perioada interbelică, Liviu Rebreanu a fost în mai multe rânduri director al Teatrului Naţional. Fiind bolnav, romancierul se retrage la casa sa de la Valea Mare, din Piteşti, loc în care a scris multe dintre operele sale.
sursa/preluare: wikipedia.org, adevarul.ro
Comments are closed.