Ne mândrim deseori cu faptul că româncele sunt cele mai frumoase femei din lume. Acesta este un adevăr care nu poate fi contestat și este un motiv de mândrie națională. Totuși, nu doar frumusețea caracterizează o femeie. Sunt românce care au reușit să se impună și chiar să schimbe lumea, mai mult decât bărbații.
Smaranda Brăescu, prima parașutistă din România și a treia din Europa
A fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Tecuci (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.
La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.
Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri.
Ana Aslan, doctorul care a transformat basmul „Tinerețe fără bătrânețe” în realitate
Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, fiind cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei și ai lui Mărgărit Aslan, ambii intelectuali de origine armeană. Urmează cursurile Colegiului Romașcanu din Brăila. La 13 ani își pierde tatăl. Familia Aslan părăsește orașul natal și se mută la București. În 1915, Ana absolvă Școala Centrală din București. La 16 ani, visează să ajungă pilot și chiar zboară cu un mic aparat, tip Bristol – Coandă. În cele din urmă se decide să devină medic. Declară greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei și se înscrie la Facultatea de Medicină.
A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.
Gloria externă nu a ferit-o însă pe Ana Aslan de ticăloșia specifică politicii comuniste. Alegerea sa în cadrul Academiei Române i-a atras invidia Elenei Ceaușescu, iar ura ,,academicianului de renume mondial“ a luat forma unei acuzații de natură penală. În 1978, colegiul de partid i-a cerut să achite 1,5 milioane de lei, bani care reprezentau contravaloarea unor taxe de spitalizare pe care ea nu le percepuse de la pacienții bătrâni și săraci. Au urmat șapte ani de procese care au început în 1981 și s-au încheiat abia către sfârșitul anului 1987. Procese pe care Ana Aslan le-a câștigat cu circa cinci luni înainte de înceta din viață. De fapt, acei 1,5 milioane de lei îi fuseseră imputați în condițiile în care tratamentele inventate de ea aduceau anual la bugetul statului român circa 17 milioane de dolari.
Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume
Sofia Ionescu Ogrezeanu s-a născut la 25 aprilie 1920, în Fălticeni, judeţul Suceava.
Deşi se pregătea pentru o carieră liniştită de medic internist la Fălticeni, Sofia Ionescu a devenit prima femeie neurochirurg din lume. În anul V de facultate, în 1944, Sofia Ionescu a făcut prima operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament.
A făcut prima operaţie pe creier unui copil rănit în timpul bombardamentelor În anul V de facultate, în 1944, a făcut prima sa operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament, intervenţia sa fiind recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005.
Şi-a susţinut doctoratul în medicină şi chirurgie în 1945, iar anul următor a participat la concursul de secundariat. A făcut echipă cu Constantin Arseni şi Ion Ionescu, soţul ei, la Spitalul Nr. 9 din Capitală, unde a activat până în 1990, când, slăbindu-i vederea, a acceptat pensionarea.
sursa: wikipedia
Comments are closed.