România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește scumpirile și are cel mai ridicat preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, susține că această evoluție „semnificativă și alarmantă” afectează atât economia națională, cât și nivelul de trai al populației.
Prețul energiei electrice – barometru al sănătății economice
Prețul energiei electrice reprezintă un indicator-cheie pentru competitivitatea unei națiuni. Conform AEI, creșterea accelerată a tarifelor din România determină:
- majorarea inflației,
- diminuarea puterii de cumpărare,
- relocarea companiilor,
- vulnerabilități sociale accentuate.
Deși România dispune de resurse proprii de gaze naturale, un mix energetic echilibrat și o dependență redusă față de importuri, prețurile finale plătite de consumatori rămân disproporționat de mari în raport cu veniturile populației.
România — locul 1 în Europa la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare
Analiza AEI arată că, în iulie 2025, România a ajuns:
- pe primul loc în Europa la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare,
- pe primul loc la creșterea lunară a prețului (iunie–iulie 2025), cu o majorare dublă față de următoarea țară din clasament,
- pe locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație, dacă nu se ține cont de puterea de cumpărare.
Un aspect remarcabil este faptul că energia electrică este de patru ori mai scumpă în România, raportat la puterea de cumpărare, decât în Ungaria – țara cu cel mai mic nivel din UE.
De ce este energia atât de scumpă în România? Principalele cauze
Dumitru Chisăliță identifică mai mulți factori care împing prețurile în sus:
1. Piața comună europeană
Cotațiile energiei sunt influențate de evoluțiile europene, de prețul combustibililor fosili și de raportul dintre cerere și ofertă, ceea ce poate genera episoade de scumpiri.
2. Taxe și tarife excesive
Aproximativ jumătate din factura finală reprezintă taxe, tarife de transport și distribuție – nivel considerat mult peste media europeană.
3. Infrastructură deficitară
Lipsa investițiilor, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță ridicate se reflectă direct în prețul energiei plătit de consumatori.
4. Speculații și volatilitate
Liberalizarea pieței fără mecanisme eficiente de control a permis fluctuații mari de preț și comportamente speculative.
5. Tranziția energetică
Investițiile în surse verzi, baterii, rețele noi și modernizări implică costuri inițiale ridicate, recuperate în timp prin majorarea tarifelor.
Consecințe grave asupra economiei și societății
Dacă prețurile nu scad, România riscă:
- pierdere de competitivitate economică,
- costuri tot mai mari pentru industrie, agricultură și servicii,
- scumpirea produselor,
- scăderea investițiilor străine,
- migrația forței de muncă,
- amplificarea sărăciei energetice, în special în mediul rural.
Președintele AEI avertizează că prețurile ridicate la energie reprezintă o frână majoră pentru dezvoltarea economică pe termen lung și pot accentua inegalitățile sociale.
Comentariile sunt închise.