În toamna anului 1918, pe muntele Sorica din Carpații de Curbură, camarazii unui ostaș român căzut în lupte au descoperit în ranița acestuia o poezie tulburătoare, intitulată „Nu plânge, Maică Românie!“. Aceste versuri, scrise în tranșeele Primului Război Mondial, au devenit un simbol al jertfei și al visului împlinit de a vedea România Mare la 1 Decembrie 1918.