Contextul istoric
După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar în urma Primului Război Mondial și abdicarea împăratului Carol IV, Ungaria a intrat într-un haos politic și social. În martie 1919, cu sprijinul direct al lui Lenin, Bela Kun a proclamat Republica Sovietică Ungară, instaurând un regim bolșevic ce promitea refacerea granițelor pierdute.
La scurt timp, Armata Roșie ungară a lansat o ofensivă împotriva României și Slovaciei. Forțele maghiare au traversat Tisa și au atacat pe fronturile Someșului și Crișului Repede.
Contraofensiva românească
Armata Română, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, a trecut la contraofensivă și, pe 30 aprilie 1919, a respins atacurile ungare până la Tisa. După o nouă ofensivă a lui Bela Kun în iulie, românii au avansat decisiv spre inima Ungariei.
La începutul lunii august 1919, trupele române au intrat în Budapesta, înlăturând regimul comunist. Bela Kun a fugit în Austria, iar capitala a rămas sub administrația armatei române până în noiembrie.
Miklos Horthy și schimbarea regimului
La 16 noiembrie 1919, amiralul Miklos Horthy a intrat în Budapesta și a preluat conducerea militară, devenind ulterior regent al Ungariei. Trupele române s-au retras definitiv în februarie 1920, dar prestigiul victoriei rămăsese intact.
Tratatul de la Trianon
La 4 iunie 1920, în palatul de la Versailles, s-a semnat Tratatul de la Trianon, prin care Ungaria recunoștea oficial pierderea Transilvaniei, Slovaciei și altor teritorii. Pentru România, tratatul reprezenta consfințirea juridică a Marii Uniri din 1918.
Opinca românească pe Parlamentul Ungariei
Unul dintre cele mai cunoscute episoade ale ocupației române a fost arborarea opincăi românești pe clădirea Parlamentului din Budapesta. Gestul, deși simbolic și umilitor pentru unguri, a rămas un reper al victoriei României și al eliberării Transilvaniei.
Ocupația Budapestei din 1919 a fost singura capitală inamică ocupată de un stat al Antantei prin acțiune directă după Primul Război Mondial. Victoria Armatei Române nu a însemnat doar înfrângerea regimului comunist al lui Bela Kun, ci și recunoașterea internațională a granițelor României Mari prin Tratatul de la Trianon.
Comentariile sunt închise.