Citatul lui Horaţiu Mălăele surprinde, printr-o formulare directă și ironică, o perspectivă asupra condiției umane: un trecut marcat de neplăceri, un prezent la fel de dificil și un viitor inexistent. Este o reflecție amară, dar cu un substrat comic, care transformă pesimismul într-o formă de artă.

