În primăvara anului 1837, doi muncitori, Stan Avram și Ion Lemnaru, au făcut o descoperire ce avea să intre în istorie drept una dintre cele mai importante comori antice găsite pe teritoriul României: Tezaurul de la Pietroasele, supranumit mai târziu „Cloșca cu puii de aur”.
Format inițial din 22 de piese de aur masiv, cântărind peste 40 de kilograme, acest tezaur a fost martorul unor evenimente tumultuoase: furturi, distrugeri și contrabandă. Astăzi, doar 10 dintre aceste piese mai pot fi admirate la Muzeul Național de Istorie a României, restul fiind pierdute sau distruse.
Dar cine a ascuns această comoară? Care a fost drumul său prin istorie și ce mistere ascunde? În cele ce urmează, vom explora povestea fascinantă a tezaurului de la Pietroasele, de la descoperirea sa până la ipotezele privind originea sa.
Descoperirea Tezaurului de la Pietroasele
Un moment istoric în 1837
În timp ce extrăgeau piatră în apropierea satului Pietroasele, județul Buzău, Stan Avram și Ion Lemnaru au găsit un tezaur ascuns de secole. Fascinați de strălucirea aurului, cei doi muncitori au ascuns piesele în podurile caselor lor, neștiind exact valoarea descoperirii lor.
După câteva luni, au hotărât să vândă tezaurul antreprenorului albanez Anastase Verusi pentru o sumă derizorie – echivalentul unei perechi de boi. Însă, conștient de mărimea obiectelor, Verusi a tăiat cu toporul tava de aur de aproape 8 kilograme și a încercat să vândă piesele în diverse locuri.
Când autoritățile au aflat despre existența tezaurului, Verusi a fost denunțat, iar o parte din comoară a fost recuperată. Din păcate, multe dintre piese au fost deja pierdute sau topite.
Compoziția tezaurului – Obiecte de o valoare inestimabilă
Inițial, tezaurul era format din 22 de obiecte de aur masiv, dintre care astăzi au mai rămas doar 10. Acestea includ:
| Piesă | Descriere |
|---|---|
| Colan cu inscripții runice | O piesă misterioasă cu inscripții gotice, ce sugerează influențe germanice |
| Colan elipsoidal | Bijuterie lucrată din două plăci suprapuse, unite prin balamale |
| Colan inelar | Bijuterie cu sistem de închidere sofisticat, sugerând apartenența la o elită nobiliară |
| Farfurie cu decor concentric | Un vas ceremonial, folosit probabil în ritualuri sacre |
| Fibule (broșe) mari și mici | Piese cu forme de păsări stilizate, numite ulterior „Cloșca cu puii de aur” |
| Tavă de aur | O piesă de aproape 8 kg, distrusă parțial de Verusi |
| Vas dodecagonal | Recipient rar, cu 12 fețe, folosit probabil pentru ceremonii religioase |
| Vas octogonal | Vas din aur cu influențe greco-romane |
Obiectele nu par să fi fost utilizate în scopuri practice, ci mai degrabă ca simboluri de prestigiu sau trofee de război.
Originea și semnificația Tezaurului de la Pietroasele
Triburile germanice sau un regat daco-roman?
Interpretarea tezaurului este una dintre cele mai mari enigme ale istoriei românești. Cele mai populare teorii includ:
- Tezaur vizigot – Cea mai acceptată ipoteză susține că comoara aparținea vizigoților, o populație germanică ce a traversat Dacia în secolul al IV-lea. Inscripțiile runice de pe colan par să susțină această teorie.
- Tezaur daco-roman – O altă teorie sugerează că tezaurul ar fi fost ascuns de un regat daco-roman format după retragerea aureliană din Dacia.
- Comoară egipteană – O ipoteză mai puțin susținută afirmă că tezaurul ar fi aparținut unei prințese egiptene, bijuteriile fiind un dar oferit de un prinț trac.
Indiferent de originea sa, tezaurul arată o combinație de influențe greco-romane, germanice și orientale, ceea ce sugerează o rețea complexă de schimburi comerciale și culturale în Antichitate.
Tezaurul de la Pietroasele – Între furturi și blesteme
O istorie marcată de ghinion și pierderi
După descoperirea și recuperarea parțială a tezaurului, acesta a fost expus la diverse expoziții internaționale, inclusiv la Expoziția Universală de la Paris din 1867. Însă, în 1875, colanul cu inscripții runice a fost furat din tezaur și nu a mai fost recuperat niciodată.
În timpul Primului Război Mondial, tezaurul a fost trimis în Rusia pentru protecție, însă a rămas acolo până în 1956, când a fost în cele din urmă restituit României.
Blestemele Tezaurului
De-a lungul anilor, tezaurul a fost înconjurat de legende și superstiții. Se spune că Anastase Verusi, cel care a mutilat tava de aur, a murit în condiții misterioase, iar alți posesori temporari ai tezaurului au avut parte de nenorociri.
Unii cred că tezaurul este protejat de un blestem antic, menit să pedepsească pe cei care încearcă să-l fure sau să-l distrugă.
Unde poate fi văzut Tezaurul de la Pietroasele?
Astăzi, cele 10 piese rămase din tezaur sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a României, în Sala Tezaurului.
Vizitatorii pot admira aceste artefacte unice și pot descoperi detaliile fascinante ale uneia dintre cele mai mari comori din istoria României.
foto cover: Marius Amarie
Comentariile sunt închise.