Calendar istoric: 16 septembrie
1836: Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.
Leul (plural: lei) este unitatea monetară a României (leu românesc) și a Republicii Moldova (leu moldovenesc). Un leu este subdivizat în 100 de bani (singular: ban).
Același nume, însă tradus în limba bulgară (lev bulgar), este folosit pentru a desemna moneda națională a Bulgariei. Levul este, însă, subdivizat în 100 stotinki (singular: stotinka).
Încă din 1859, în încercarea de a crea o monedă națională, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iași, Victor Place, să negocieze baterea unor monede românești la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint și ar fi fost împărțit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuși o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.
În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată și s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului și inscripția Alecsandru Ioan I. Însă ele nu au fost puse în circulație niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a României din București.Această problemă avea să se soluționeze abia în 1867, când a fost adoptată Legea pentru influențarea sistemului monetar național și pentru fabricarea monedelor naționale. Prin această lege, în Principatelor Unite s-a adoptat sistemul monetar zecimal și metric – al Uniunii Monetare Latine. Unitatea monetară adoptată era leul divizat în 100 de bani.
1868: Se deschide, la Sibiu, primul „Congres național-bisericesc al românilor ortodocși” din Transilvania și Ungaria; se adoptă „Statutul organic”, care consfințește principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.
1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, cel de-al 31-lea prim-ministru al României.
(n. 3 septembrie 1867, Florica, judeţul Argeş – d. 21 decembrie 1930, Mihăieşti, judeţul Vâlcea), om politic, economist, prim-ministru al României şi preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române. În istoria economică a României, Vintilă I. C. Brătianu este recunoscut drept economistul care a formulat principiul economic liberal „prin noi înşine”, în baza căruia a fost elaborată şi aplicată politica economică a Partidului Naţional Liberal în primul deceniu interbelic. A acumulat o bogată experienţă în domeniul economic ocupând funcţii diverse în administraţia publică, în sectorul bancar şi în cel minier.
1880: Înființarea Societății farmaciștilor din România.
1950: Pianistul român Dinu Lipatti a trebuit să-și încheie prematur ultimul concert la Besançon, Franța din cauza bolii și și-a luat rămas bun de la publicul său cu aranjamentul pentru pian „Iisus rămâne bucuria mea” de Johann Sebastian Bach. Două luni și jumătate mai târziu, la vârsta de 33 de ani, a murit de limfom Hodgkin.
sursa/preluare: wikipedia.org, enciclopediaromaniei.ro
Comments are closed.