Constantin Rosenthal, născut în 1820 la Budapesta, a fost nu doar un pictor talentat, dar și un militant activ pentru cauza națională română. Viața sa a fost profund interconectată cu mișcările revoluționare din perioada sa, reflectând o combinație rară de artă și angajament politic.
Rosenthal s-a născut într-o familie de negustori de origine evreiască și a absolvit Academia de Belle Arte din Paris. Acolo, a intrat în contact cu tineri pașoptiști români și a fost influențat de Ioan I. Negulici să se mute la București în 1842. Această decizie a marcat începutul unei perioade de formare și activitate intensă, studiind și trăind în condiții materiale dificile, dar devenind membru activ al comunității românești din Paris.
În 1848, Rosenthal a fost prezent la adunarea populară de pe Câmpia Filaretului, un moment crucial în revoluția română. Pe 18 iunie 1848, a solicitat cetățenia română, care i-a fost acordată în semn de recunoaștere a contribuției sale la revoluția română. Aceasta a fost o perioadă în care activitatea sa artistică s-a împletit strâns cu cea politică, colaborând apropiat cu Maria Rosetti în timpul persecuțiilor revoluționarilor.
După evenimentele revoluționare, Rosenthal a trăit în exil, întâi la Paris, apoi în Elveția și Graz. În 1851, pe când se îndrepta spre Ardeal cu materiale revoluționare, a fost arestat la Budapesta. Moartea sa tragică în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, fie prin sinucidere pentru a evita trădarea camarazilor, fie din cauza torturilor suferite, rămâne învăluită în mister.
Opera și Stilul Artistic
Constantin Rosenthal este cunoscut pentru portretele sale ale unor figuri ilustre contemporane, precum și pentru lucrări alegorice despre revoluția română. Printre cele mai faimoase opere se numără „România Revoluționară”, un portret alegoric al Mariei Rosetti. Stilul său, clasic realist cu accente de clar-obscur, și lucrările sale majoritar în ulei pe pânză, reflectă eleganța și dramatismul mișcărilor revoluționare.
Comments are closed.