Press "Enter" to skip to content

Citate de Ioan Slavici, un clasic al literaturii române

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, Imperiul Austriac– d. 17 august 1925, Panciu, Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.

Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.

L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.

Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”

preluare: ro.wikipedia.org

„Minciuna în toate împrejurările îl umileşte pe om şi se poate scuza, dar nu se poate ierta, căci nu se poate şti unde are să ajungă cel ce începe cu ea.”

„Tot ca şi copiii sunt şi oamenii mari care n-au văzut încă adevărate opere de artă.”

„E mai bine o dată şi din toată inima, decât de multe ori şi fără de nicio noimă.”

„Nu e armă mai puternică decât inima curată.”

„Binele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveşte cu firea omenească.”

„Omul harnic mănâncă piatră, scoate caş din apa de baltă şi seceră fir de grâu unde au crescut cucute.”

„Să nu-ţi fie frică dacă n-ai de ce să te temi.”

„Dumnezeu însă nu se opreşte la vorbele omului, ci-i vede şi gândurile ascunse.”

„Poate omul să se lepede de drepturile sale, dar nu şi de datorii.”

„Nepriceperea este şi ea o vină, dacă alţii suferă de pe urma ei.”

„Vremurile vin; vremile se duc: lumea merge înainte, iară omul, când cu lumea, când împotriva ei.”

„E mare bogăţie să te mulţumeşti cu puţin.”

„Pe cei tari îi încântă sarcina grea.”

„Banul e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile.”

„Aşa e omul… Oricât de bun ar fi, tot are câte un păcat. Fie cât de mic, dar tot îl are.”

„Să nu stingi lumina când e supărare în casă; trebuie să stingi mai înainte supărarea şi numai apoi lumina.”

„Prieteni are cel ce ştie să şi-i facă!”

„Cu mult, cu puţin, lucrurile se fac, numai dacă le ştim face.”

„Nevoia este cel mai bun învăţător.”

„Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia ci liniştea colibei tale te face fericit.”

„Limba română este comoară fără cheie.”

Ioan Slavici

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries