Nicolae Mavrocordat – Primul Domnitor Fanariot și Ctitorul Mănăstirii Văcărești
Nicolae Mavrocordat a fost primul domnitor fanariot al Țării Românești și un important susținător al culturii și educației. În decembrie 1716, el a inițiat construcția Mănăstirii Văcărești, un impresionant ansamblu monahal finalizat în 1722, iar în 1724, biserica mănăstirii a fost sfințită cu hramul Sfânta Treime.
Domnitorul, un mare iubitor de cultură, a transformat Mănăstirea Văcărești într-un centru educațional și cultural de referință, înființând:
📚 O bibliotecă vastă – una dintre cele mai mari din acea perioadă.
📖 O tiparniță – unde s-au publicat lucrări esențiale pentru cultura vremii.
🏛 O școală de limbă greacă – instituție de învățământ prestigioasă.
În 1730, Nicolae Mavrocordat moare de ciumă, iar biblioteca sa dispare. Fiul său, Constantin Mavrocordat, continuă opera tatălui, construind Paraclisul Mănăstirii Văcărești și extinzând complexul la 18.000 mp.
Mănăstirea Văcărești – Monument de referință al arhitecturii românești
Prin dimensiunile și splendoarea sa, Mănăstirea Văcărești a fost una dintre cele mai impunătoare construcții religioase din Țara Românească. Stilul arhitectural a fost influențat de tradiția brâncovenească, iar meșterii anonimi care au lucrat la monument s-au format pe șantierele ctitoriilor lui Constantin Brâncoveanu.
Mănăstirea a fost considerată de G. M. Cantacuzino drept „testamentul artei tradiționale românești”, reprezentând apogeul arhitecturii românești înainte de influențele orientale, neogotice și neoclasice care au pătruns în spațiul românesc spre sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX.
De la lăcaș de cult la închisoare și demolarea Mănăstirii Văcărești
După 1848, mănăstirea a început să decadă, iar chiliile sale au fost transformate în celule pentru prizonieri politici, găzduind personalități precum Nicolae Bălcescu, frații Golescu, Ion Heliade-Rădulescu, C.A. Rosetti și Ion Ghica. În 1864, în urma secularizării averilor mănăstirești, Mănăstirea Văcărești a fost transformată în pușcărie.
Printre deținuții celebri ai închisorii Văcărești s-au numărat scriitori și figuri politice, inclusiv Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian și episcopul Vasile Aftenie. De asemenea, liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și-a inspirat numele organizației „Legiunea Arhanghelul Mihail” de la icoana aflată în biserica mare a mănăstirii.
În perioada 1984-1987, sub regimul lui Nicolae Ceaușescu, Mănăstirea Văcărești a fost demolată, marcând o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul arhitectural românesc.
surse: www.historia.ro, arhitectura-1906.ro
Comentariile sunt închise.