Originea și evoluția Imnului Național al României
„Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României începând cu 1990, având un rol crucial în definirea identității naționale. Acest cântec patriotic a fost, pentru o perioadă, și imnul Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994), înainte ca aceasta din urmă să adopte imnul „Limba noastră”.
Poezia „Răsunet” – mesajul revoluționar al lui Andrei Mureșanu
Versurile imnului își au originea în poezia „Răsunet”, cunoscută inițial sub titlul de manuscris „Unu răsunetu”, scrisă de Andrei Mureșanu. Aceasta a fost publicată în 21 iunie 1848, în numărul 25 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Se crede că poezia lui Mureșanu a fost un răspuns direct la poezia „Către români” de Vasile Alecsandri, apărută cu doar o lună înainte, pe 24 mai 1848.
Anton Pann – autorul muzicii imnului
Muzica imnului este atribuită lui Anton Pann, dar se consideră că melodia era deja populară la acea vreme. Andrei Mureșanu a ales această linie melodică pentru versurile sale, iar Anton Pann a contribuit la culegerea și adaptarea muzicii, oferindu-i caracterul solemn și mobilizator pe care îl are astăzi.
Semnificația imnului în istoria României
„Deșteaptă-te, române!” a devenit un simbol al libertății și rezistenței naționale. A fost cântat de revoluționarii pașoptiști, a răsunat în timpul Războiului de Independență (1877-1878) și a fost folosit de români ca un simbol al unității în perioadele dificile ale istoriei. În 1989, în timpul Revoluției Române, imnul a devenit un adevărat strigăt de eliberare, ceea ce a condus la adoptarea sa oficială în 1990.
Imnul „Deșteaptă-te, române!” este unul dintre cele mai puternice simboluri ale României, având o istorie legată de momente cruciale ale națiunii. De la revoluționarii de la 1848 până la Revoluția din 1989, acest imn a fost un mesaj de trezire națională, chemând românii la unitate, curaj și libertate… citiți continuarea: www.voceanationala.ro
Comentariile sunt închise.