Originea și creșterea averii Fundației Gojdu
Fundația Gojdu a fost înființată în 1870, având ca principal scop sprijinirea tinerilor români ortodocși din Imperiul Habsburgic prin burse și alte forme de susținere educațională. De la momentul fondării, averea fundației a crescut constant, ajungând să fie una dintre cele mai importante fundații private din Imperiul Austro-Ungar înainte de Primul Război Mondial.
Creșterea averii Fundației Gojdu s-a realizat prin investiții succesive, gestionate cu atenție de administratori. În doar câteva decenii, fondurile fundației s-au multiplicat semnificativ:
- 1870 – 200.000 florini
- 1877 – 1.099.690 florini
- 1890 – 1.197.981 florini
- 1897 – 1.702.981 florini
- 1899 – 1.846.717 florini
- 1907 – 7.340.317 coroane (1 florin = 2 coroane)
- 1910 – 6.927.600 coroane
- 1918 – patrimoniul depășea 10 milioane coroane
Această creștere spectaculoasă a transformat Fundația Gojdu într-un simbol al sprijinului pentru tinerii români din Transilvania și alte regiuni ale imperiului.
Controversa fondurilor Fundației Gojdu
După destrămarea Imperiului Austro-Ungar și formarea noilor state naționale, soarta averii Fundației Gojdu a devenit un subiect sensibil. Potrivit unor verificări recente ale Fundației Gojdu din Sibiu, o parte din această avere ar exista încă într-o bancă din Austria, sub formă de aur. Această posibilitate a alimentat diverse speculații și a ridicat întrebări privind încercările de a șterge urmele acestui fond caritabil vechi de peste 150 de ani.
Acordul controversat din 2005 și reacțiile publice
În 2005, sub guvernarea lui Călin Popescu-Tăriceanu, România a semnat un acord juridic cu Ungaria prin care patrimoniul Fundației Gojdu era renaționalizat de statul ungar. Acest act prevedea:
- Desființarea Fundației Gojdu în forma sa originală, așa cum fusese concepută de Emanuil Gojdu.
- Anularea testamentului lui Gojdu, care lăsa moștenire averea studenților români ortodocși.
- Înființarea unei noi fundații în Ungaria, destinată doar studenților români din această țară.
- Finanțarea noii fundații de către guvernele României și Ungariei, fără a include fondurile originale lăsate de Gojdu.
Această decizie a fost concepută și semnată de Mihai Răzvan Ungureanu, pe atunci ministru de externe. Cum era de așteptat, acordul a generat reacții puternice din partea Bisericii Ortodoxe Române și a altor entități interesate de păstrarea moștenirii lui Emanuil Gojdu.
În urma unui val de nemulțumiri și presiuni politice, Parlamentul României a respins acest acord și a reafirmat drepturile Fundației Gojdu din Sibiu asupra moștenirii sale.
Concluzie
Fundația Gojdu reprezintă un exemplu remarcabil de filantropie și sprijin educațional, dar și un subiect de dispută politică și juridică. Creșterea sa spectaculoasă în perioada habsburgică, controversele legate de fondurile sale și încercările recente de a redefini moștenirea lui Emanuil Gojdu demonstrează importanța sa atât pentru istoria României, cât și pentru identitatea culturală a românilor ortodocși din fostul Imperiu Austro-Ungar.
Întrebarea care rămâne este: va reuși România să recupereze integral această moștenire valoroasă?
Întrebări frecvente despre Fundația Gojdu
-
Cine a fost Emanuil Gojdu și de ce a înființat fundația?
Emanuil Gojdu a fost un avocat și filantrop român care a lăsat prin testament o avere semnificativă pentru sprijinirea tinerilor români ortodocși din Imperiul Habsburgic.HTML Image as link
-
Care era valoarea averii Fundației Gojdu înainte de 1918?
În 1918, averea Fundației Gojdu depășea 10 milioane coroane, echivalentul unei sume considerabile la acea vreme. -
Ce s-a întâmplat cu fondurile Fundației Gojdu după destrămarea Imperiului Austro-Ungar?
După 1918, soarta fondurilor a devenit incertă, existând suspiciuni că o parte din avere se află încă într-o bancă din Austria. -
De ce a fost controversat acordul din 2005 dintre România și Ungaria?
Acordul prevedea desființarea Fundației Gojdu în forma sa originală și înființarea unei noi fundații, fără a include fondurile lăsate de Emanuil Gojdu. Acest lucru a generat opoziție din partea Bisericii Ortodoxe Române și a altor instituții.
Comentariile sunt închise.