România sărăcită. Jaful, politică de stat a URSS faţă de cei ocupați.

Post Views: 184

HTML Image as link

1. Contextul istoric al Convenției de Armistițiu

După 23 august 1944, România a fost forțată să iasă din alianța cu Puterile Axei și să accepte armistițiul cu Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite. Deși proclamația regală anunța încetarea războiului, realitatea era diferită: trupele sovietice nu au recunoscut imediat armistițiul, iar România a rămas oficial în stare de război până la 12 septembrie 1944, când a fost semnată Convenția de Armistițiu.

Aceasta prevedea, printre altele:

Despăgubiri de război de 300 de milioane de dolari către URSS;
Recunoașterea revenirii Transilvaniei la România;
Obligația de a colabora cu Aliații în războiul împotriva Germaniei.

2. Consecințele armistițiului și implicarea armatei române

România a devenit un stat co-beligerant, participând activ la luptele de pe frontul de vest.

HTML Image as link

📌 Contribuția militară a României (1944-1945):

244 de zile de luptă alături de Aliați;
Efort de război de 1,2 miliarde de dolari (valoare 1938);
210.000 militari români au luptat în Ungaria, cu 42.700 pierderi;
250.000 soldați români au luptat în Slovacia, Cehia și Austria, pierzând 66.500 de oameni;
România a contribuit la eliberarea a peste 3.800 de localități, printre care 53 de orașe;
A scurtat durata războiului, forțând retragerea rapidă a Wehrmachtului din Balcani.

În ciuda efortului depus, România nu a fost recunoscută oficial ca Aliat, rămânând sub influența URSS.

3. Impactul economic și sovromurile

În plus față de despăgubirile de 300 de milioane de dolari, România a fost obligată să suporte alte 795 de milioane de dolari în diverse restituiri, întrețineri și plăți impuse de sovietici.

Pentru a controla economia României, URSS a impus sovromurile – societăți mixte româno-sovietice care monopolizau industrii strategice:

✅ Sovrompetrol – petrol
✅ Sovromcărbune – exploatarea cărbunelui
✅ Sovrombank – sistemul bancar
✅ Sovrommetal – industria metalurgică

România a fost nevoită să plătească pentru lichidarea sovromurilor între 1954-1956, achitând 5,3 miliarde de lei.

4. Ocupația sovietică și sovietizarea armatei române

URSS a menținut trupe pe teritoriul României până în 1958, încălcând prevederile tratatului de pace.

📌 Costurile ocupației sovietice:

225 miliarde lei – reparații la cazărmile sovietice
500.000 de rații livrate soldaților sovietici
Controlul resurselor strategice – confiscarea flotei și a rezervelor economice

Între 1949-1960, armata română a fost supusă sovietizării, cu peste 160 de consilieri militari sovietici, care impuneau doctrina militară sovietică și supravegheau activitatea ofițerilor români.

5. Ruptura de URSS și politica de autonomie a României

În 1964, Gheorghe Gheorghiu-Dej a proclamat autonomia României față de Moscova, marcând începutul distanțării de blocul sovietic. Acest proces a culminat în anii ’70, când Nicolae Ceaușescu a adoptat o politică de deschidere către Occident, dar România a rămas membră a CAER și a Pactului de la Varșovia.

Surse:
adevarul.ro/cultura/istorie/relatia-romania-urss-supusa-fost-tara-fata-colosul-sovietic-venirea-ceausescu-1_538ef87f0d133766a8495fd2/index.html

Nicolae Uszkai/ https://www.facebook.com/nicolae.uszkai