1. Contextul istoric al Convenției de Armistițiu
După 23 august 1944, România a fost forțată să iasă din alianța cu Puterile Axei și să accepte armistițiul cu Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite. Deși proclamația regală anunța încetarea războiului, realitatea era diferită: trupele sovietice nu au recunoscut imediat armistițiul, iar România a rămas oficial în stare de război până la 12 septembrie 1944, când a fost semnată Convenția de Armistițiu.
Aceasta prevedea, printre altele:
- Despăgubiri de război de 300 de milioane de dolari către URSS;
- Recunoașterea revenirii Transilvaniei la România;
- Obligația de a colabora cu Aliații în războiul împotriva Germaniei.
2. Consecințele armistițiului și implicarea armatei române
România a devenit un stat co-beligerant, participând activ la luptele de pe frontul de vest.
📌 Contribuția militară a României (1944-1945):
- 244 de zile de luptă alături de Aliați;
- Efort de război de 1,2 miliarde de dolari (valoare 1938);
- 210.000 militari români au luptat în Ungaria, cu 42.700 pierderi;
- 250.000 soldați români au luptat în Slovacia, Cehia și Austria, pierzând 66.500 de oameni;
- România a contribuit la eliberarea a peste 3.800 de localități, printre care 53 de orașe;
- A scurtat durata războiului, forțând retragerea rapidă a Wehrmachtului din Balcani.
În ciuda efortului depus, România nu a fost recunoscută oficial ca Aliat, rămânând sub influența URSS.
3. Impactul economic și sovromurile
În plus față de despăgubirile de 300 de milioane de dolari, România a fost obligată să suporte alte 795 de milioane de dolari în diverse restituiri, întrețineri și plăți impuse de sovietici.
Pentru a controla economia României, URSS a impus sovromurile – societăți mixte româno-sovietice care monopolizau industrii strategice:
✅ Sovrompetrol – petrol
✅ Sovromcărbune – exploatarea cărbunelui
✅ Sovrombank – sistemul bancar
✅ Sovrommetal – industria metalurgică
România a fost nevoită să plătească pentru lichidarea sovromurilor între 1954-1956, achitând 5,3 miliarde de lei.
4. Ocupația sovietică și sovietizarea armatei române
URSS a menținut trupe pe teritoriul României până în 1958, încălcând prevederile tratatului de pace.
📌 Costurile ocupației sovietice:
- 225 miliarde lei – reparații la cazărmile sovietice
- 500.000 de rații livrate soldaților sovietici
- Controlul resurselor strategice – confiscarea flotei și a rezervelor economice
Între 1949-1960, armata română a fost supusă sovietizării, cu peste 160 de consilieri militari sovietici, care impuneau doctrina militară sovietică și supravegheau activitatea ofițerilor români.
5. Ruptura de URSS și politica de autonomie a României
În 1964, Gheorghe Gheorghiu-Dej a proclamat autonomia României față de Moscova, marcând începutul distanțării de blocul sovietic. Acest proces a culminat în anii ’70, când Nicolae Ceaușescu a adoptat o politică de deschidere către Occident, dar România a rămas membră a CAER și a Pactului de la Varșovia.
Nicolae Uszkai/ https://www.facebook.com/nicolae.uszkai
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/locul-romaniei-in-planurile-sovietice-postbelice
https://www.balcanii.ro/2010/06/alianta-romaniei-cu-rusia-sovietica/
https://cultural.bzi.ro/situatia-romaniei-dupa-finalul-celui-de-al-doilea-razboi-mondial-21899
http://www.scritub.com/istorie/Al-Doilea-Razboi-Mondial-cauze1058625.php
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/despagubiri-de-razboi/
http://www.timisoaraexpress.ro/documentar/cum-a-platit-romania-cele-mai-mari-daune-de-razboi-catre-urss_16444
https://www.facebook.com/100000646591834/posts/2230386820326183/
Comentariile sunt închise.