Revoluția Română de la 1848 din Țara Românească a fost o mișcare populară inspirată de revoluțiile europene, având ca scop obținerea libertății, a reformelor sociale și a unității naționale. Pe 11 iunie, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost forțat să semneze proclamația de la Islaz, recunoscând guvernul revoluționar provizoriu. Deși revoluția a fost înfrântă de intervenția otomană, ea a avut un impact profund asupra conștiinței naționale și a pregătit drumul spre Unirea Principatelor din 1859.