Palatul Cotroceni își are originile în Mănăstirea Cotroceni, ridicată în 1679 de Șerban Cantacuzino și dezvoltată ulterior de Constantin Brâncoveanu. În 1862, Alexandru Ioan Cuza a transformat-o în reședință domnească de vară.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Carol I a decis construirea unui palat pe locul mănăstirii, după planurile arhitectului Paul Gottereau, ulterior extins de Grigore Cerchez. În 1896, Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat aici, iar palatul a devenit reședință regală.
După 1948, clădirea a fost transformată în Palatul Pionierilor, iar cutremurul din 1977 a impus ample lucrări de restaurare. În 1984, Nicolae Ceaușescu a ordonat demolarea bisericii mănăstirii.
Din 1991, Palatul Cotroceni este reședința oficială a Președintelui României, păstrând în același timp un rol cultural prin Muzeul Național Cotroceni.