CALENDAR ISTORIC: 19 decembrie
1872: A fost dată publicității „Legea pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți și constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române”.
1878: S-a născut Elena Bacaloglu, jurnalistă și politiciană română (d. 1947).
Elena Bacaloglu a tradus în românește eseuri de Mussolini și Antonio Beltramelli (1879 – 1930). Ea a format în 1921 un partid fascist, Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română. În 1923, mișcarea a fuzionat cu un alt partid, formând Fascia Națională Română.
Contactele Elenei Bacaloglu cu Italia i-au permis să aibă o poziție de conducere în noul partid, în care, totuși, nu a obținut consensul dorit.
Elena Bacaloglu a fost una dintre cele două femei care au condus partide de inspirație fascistă în perioada interbelică. Cealaltă a fost englezoaica Rotha Lintorn-Orman(d) (1895 – 1935), fondatoare a mișcării fasciste britanice în 1923.
1898: S-a născut Ioan Sima, pictor român (d. 1985).
Ioan Sima a fost descendentul unor familii românești care au contribuit la ridicarea nivelului cultural și moral al țăranilor români din Transilvania. Străbunicul său a fost revoluționarul pașoptist Iacob Deleu (1804-1880), care a luptat în armata împărătească și, întors acasă în 1848, în toiul evenimentelor revoluționare, s-a alăturat armatei lui Avram Iancu. Bunicul său, Daniel Deleu, a fost fruntaș de seamă al mișcării cultural-naționale românești sălăjene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
1898: S-a înființat, la Iași, Societatea Universitară Română, condusă de A. D. Xenopol.
1900: S–a încheiat un protocol prin care a fost recunoscută personalitatea juridică a Bisericii grecești din România.
1925: Apare, la București, săptămânalul „Cetatea literară” condus de scriitorul Camil Petrescu (până în iulie 1926).
1989: Timişoara arăta ca pe timp de război: magazine arse, patrule pe străzi, convorbiri telefonice întrerupte. Oricine era găsit pe străzi era arestat. Spitalele erau tot mai aglomerate, iar penitenciarele din judeţ preluau arestaţi de pe străzi.
Pentru a șterge urmele masacrului din Timișoara, la comanda Elenei Ceaușescu și a celulei de criză pe care o coordona 43 dintre cadavrele protestatarilor uciși în timpul protestelor au fost încărcate dis-de-dimineață din morga Spitalului județean într-o frigotermă și au fost transportate la București, la Crematoriul Cenușa. Această etapă a luptei împotriva manifestanților timișoreni a primit numele de Operațiunea Trandafirul.
Familiile îi căutau pe cei dispăruţi în ultimele zile la morgă şi în spitale. Cu toate acestea, rezistenţa la regimul Ceauşescu nu a încetat. La 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă, iar exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oraş, se arată într-un material al campaniei Revolutions, realizat de Mediafax.
Pe 19 decembrie, Radu Bălan și Ștefan Gușă au vizitat muncitorii din fabricile timișorene, dar au eșuat în a-i determina să-și continue munca. Armata deschide focul împotriva muncitorilor în apropierea intreprinderii ,,ELBA,, Timișoara.
În cadrul operațiunii denumite Trandafirul, 43 de cadavre ale victimelor demonstrațiilor din Timișoara din zilele precedente, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean Timiș, au fost transportate la București, unde au fost incinerate în Crematoriul Cenușa. Scopul era ștergerea urmelor masacrului de la Timișoara. Dispariția cadavrelor urma să fie explicată susținând că persoanele respective au părăsit fraudulos țara, fugind în statele vecine.
Sursa/preluare: www.descopera.ro, wikipedia.ro, romania.europalibera.org
Comments are closed.