Press "Enter" to skip to content

20 decembrie 1989: „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara.” Timişoara, primul oraş liber al României

HTML Image as link
Qries

CALENDAR ISTORIC: 20 decembrie

Timișoara, 20 decembrie 1989, Sibiu, Andrei Șaguna, Ion Mincu, Nicolae Ceaușescu, Nicolae Ceaușescu, Octavian Goga

1191: Prima atestare documentară a cetății Sibiului, într-un document emis de papa Celestin al III-lea.

1808: S-a născut Andrei Șaguna, a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, promotor al drepturilor românilor ortodocși din Marele Principat al Transilvaniei, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

Prin Andrei Șaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, și prima care-și manifesta autonomia față de Stat. Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragerea în viața monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la hirotonirea ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873.

Este înmormântat doar în haina călugărească, în cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.

1842: Obșteasca Adunare Extraordinară a Țării Românești a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu care a abdicat în iunie 1848.

1852: S-a născut Ion Mincu, arhitect, întemeietorul școlii naționale românești de arhitectură (d. 1912).

A fost un arhitect, inginer, inovator, pedagog, profesor universitar și deputat român. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută și ca arhitectură neo-românească, Ion Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiționale din România.

Exemple în acest sens sunt Bufetul din Șoseaua Kiseleff (1882-1892) și Vila Robescu din Sinaia.

1915: Prima audiție, la Ateneul Român din București, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a primului poem simfonic românesc “Acteon” de Alfred Alessandrescu.

1937: Au loc alegeri parlamentare în România. Partidul Național Liberal câștigă alegerile cu 1.103.352 de voturi, pe al doilea loc fiind Partidul Național-Țărănesc cu 626.612 d voturi, iar pe al treilea loc Partidul Totul pentru Țară cu 478.368 de voturi. Regele Carol al II-lea demite guvernul liberal și îl numește premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern înainte de dictatura regală.

1946: A fost etatizată Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice.

1973: A fost inaugurată noua clădire a Teatrului Național “I.L.Caragiale” din București. 1985: Papa Ioan Paul al II-lea anunță instituirea Zilei Mondiale a Tineretului.

1989: Nicolae Ceaușescu a calificat într-o intervenție televizată evenimentele de la Timișoara drept opera unor „huligani”, respectiv a unor „grupuri fasciste și antinaționale”.

HTML Image as link
Qries

Informat în detaliu asupra represiunii de la Timișoara, dictatorul Nicolae Ceaușescu decide că nu este cazul să își anuleze vizita în Iran, părăsind România cu o aeronavă cu destinația Teheran.

Avionul prezidențial a decolat la ora 9:30 și, pentru prima oară, a fost însoțit pe tot teritoriul țării și deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră de patru avioane de vânătoare tipul MIG, fapt repetat și la întoarcere, pe 20 decembrie. Ceaușescu a fost însoțit de generalul Marin Neagoe și de ministrul de externe Ion Stoian.

Timișoara: primul oraș liber de comunism

Coloane masive de muncitori au intrat în oraș. 100.000 de protestatari au ocupat Piața Operei (astăzi „Piața Victoriei”) și au început să strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu vă fie frică, Ceaușescu pică!”. În foaierul Teatrului Național din Timișoara, o serie de cetățeni curajoși (Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Ioan Chiș, Maria Traistariu) vor crea Frontul Democratic Român, cu un Program politic în care se regăseau cererile celor aflați în Piață. Între timp, Emil Bobu și Constantin Dăscălescu au fost desemnați de Elena Ceaușescu (Nicolae Ceaușescu era la acel moment într-o vizită în Iran) să se întâlnească cu o delegație a protestatarilor (Ioan Savu, Petre Petrișor și alte 11 persoane); totuși, ei au refuzat să îndeplinească revendicările oamenilor și situația a rămas în mare parte neschimbată.

Sursa/preluare: wikipedia.ro

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries