Iosif Naniescu – Mitropolitul Milostiv
La 26 ianuarie 1902, s-a stins din viață Iosif Naniescu (Ioan Mihalache), mitropolit al Moldovei, cărturar și membru de onoare al Academiei Române, născut în anul 1820. A fost o figură luminoasă a Bisericii Ortodoxe Române, remarcându-se prin activitatea sa pastorală și prin sprijinul acordat culturii și educației.
În anul 2017, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea sa ca sfânt, sub numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei.
Ceremonia de proclamare a canonizării a avut loc la 25 martie 2018, în Catedrala Mitropolitană din Iași, iar prăznuirea sa anuală se face în fiecare an pe 26 ianuarie.
Iosif Naniescu rămâne un simbol al blândeții și al iubirii de aproapele, model de smerenie și dăruire duhovnicească pentru generațiile următoare.
Bucura Dumbravă – Scriitoare și exploratoare a spiritului românesc
La 26 ianuarie 1926, a încetat din viață Bucura Dumbravă, o prozatoare română de mare sensibilitate, născută în 1868. Opera sa literară, de inspirație romantică și simbolistă, a deschis noi orizonturi în proza feminină românească, prin teme de introspecție, spiritualitate și legătură cu natura.
Bucura Dumbravă a fost, totodată, o personalitate complexă, pasionată de turism montan și de cultura populară, preocupată de valorile morale și estetice ale românismului.
Maica Smara (Smaranda Gheorghiu) – Educatoarea poporului și pionieră a feminismului românesc
La 26 ianuarie 1944, s-a stins din viață Smaranda Gheorghiu, cunoscută sub numele literar Maica Smara, născută în 1857. Scriitoare, publicistă și militantă activă pentru drepturile femeilor, Maica Smara a fost una dintre primele figuri feminine din România care a promovat educația și egalitatea de șanse.
A fost membră a numeroase societăți culturale românești și internaționale, precum „Dante Alighieri”, „Storia et Arte di Roma”, sau „Alianța Universală a Femeilor”, contribuind la modernizarea discursului despre rolul femeii în societate.
Supranumită „educatoarea poporului”, Maica Smara a fost o prezență constantă în presa vremii, colaborând la reviste de prestigiu precum Convorbiri literare, Fântâna Blanduziei, Literatorul, Tribuna și Universul.
Porecla „Maica Smara” i-a fost dată de Veronica Micle, prietena apropiată a lui Mihai Eminescu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu conducea un cenaclu literar frecventat și de Eminescu, contribuind activ la viața culturală a capitalei.
De asemenea, a scris numeroase poezii pentru copii, dintre care unele au devenit parte a tradiției orale românești, precum versurile:
„Vine, vine primăvara,
Se așterne-n toată țara,
Floricele pe câmpii,
Hai să le-adunăm, copii.”
Prin activitatea sa literară și socială, Maica Smara a rămas o figură de referință în lupta pentru emanciparea femeii și pentru promovarea educației naționale.
1957 – Premiera filmului „La Moara cu noroc”
Tot într-o zi de 26 ianuarie, dar în anul 1957, a avut loc premiera filmului românesc „La Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, o adaptare după nuvela omonimă de Ioan Slavici. Filmul a fost apreciat ca una dintre cele mai reușite ecranizări din cinematografia românească, datorită realismului artistic și forței sale dramatice.
Ziua de 26 ianuarie reunește, așadar, personalități și momente definitorii pentru cultura, literatura și spiritualitatea românească. De la Iosif Naniescu, mitropolitul milostiv, până la Maica Smara, luptătoarea pentru educație și emancipare, această dată poartă amprenta unor oameni care au luminat conștiința națională.
