Constantin Brâncoveanu a fost domnitorul Țării Românești între 1688 și 1714, având una dintre cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Provenit dintr-o familie boierească influentă, acesta a moștenit și sporit o avere impresionantă, reușind să asigure o perioadă de pace, dezvoltare culturală și spirituală. Moștenirea sa este vizibilă în stilul arhitectural brâncovenesc și în numeroasele sale ctitorii religioase.
Politica externă a lui Constantin Brâncoveanu
Într-o epocă dominată de marile imperii – Otoman, Habsburgic și Țarist – Brâncoveanu a adoptat o politică echilibrată și precaută. A evitat să se alinieze ferm cu vreuna dintre marile puteri, plătind tribut considerabil turcilor și menținând relații diplomatice complexe.
Supranumit de otomani „altın bey” (prințul aurului), acesta a investit sume uriașe în cumpărarea bunăvoinței Sultanului și a oficialilor de la Constantinopol. În același timp, a întreținut o rețea de spioni și diplomați în întreaga Europă, influențând indirect politica Moldovei și a Transilvaniei.
Ctitor și protector al culturii românești
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a fost una de prosperitate culturală și spirituală. A sprijinit tipărirea de cărți în limbile română, slavonă și greacă, contribuind la răspândirea culturii ortodoxe în întreaga regiune. Stilul arhitectural brâncovenesc, o combinație de elemente bizantine, renascentiste și otomane, a influențat puternic arta românească.
Printre cele mai cunoscute ctitorii ale sale se numără:
- Mănăstirea Horezu – capodoperă a stilului brâncovenesc
- Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București – unde odihnesc rămășițele domnitorului
- Numeroase biserici și mănăstiri în Transilvania și Balcani
Căderea și martiriul Brâncovenilor
Deși a fost confirmat pe viață ca domnitor (1699) și reconfirmat în 1703, Constantin Brâncoveanu nu și-a neglijat niciodată siguranța, căutând refugiu în străinătate. În aprilie 1714, a fost mazilit de turci, capturat împreună cu familia sa și dus la Constantinopol.
Acolo a fost torturat pentru a-și cede întreaga avere. În cele din urmă, pe 15 august 1714, Brâncoveanu a fost executat alături de cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și de sfetnicul Ianache Văcărescu.
În fața execuției, domnitorul a refuzat să își renegă credința ortodoxă, rămânând un simbol al curajului și sacrificiului. Pentru aceasta, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în 1992 sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni.
Moștenirea lui Constantin Brâncoveanu
Descendența domnitorului a fost asigurată prin copiii fiicelor sale, iar la mijlocul secolului al XIX-lea existau peste 200 de urmași direcți. În 2014, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriu, rămășițele sale au fost așezate într-o raclă expusă la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.
Astăzi, Constantin Brâncoveanu rămâne un simbol al demnității, credinței și culturii românești, iar moștenirea sa este vizibilă în arhitectură, literatură și spiritualitate.
Întrebări frecvente despre Constantin Brâncoveanu
1. De ce a fost executat Constantin Brâncoveanu?
A fost executat de otomani pentru că a refuzat să își cedeze averea și să treacă la islam.
2. Ce a însemnat stilul brâncovenesc?
Este un stil arhitectural românesc ce combină influențe bizantine, otomane și renascentiste, vizibil în biserici și palate.
3. Unde sunt păstrate rămășițele lui Constantin Brâncoveanu?
Se află la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, într-o raclă specială.
4. Cum a influențat Brâncoveanu cultura românească?
Prin sprijinirea tiparului, construirea de biserici și promovarea artei și arhitecturii brâncovenești.
Comentariile sunt închise.