Constantin Daniel Rosenthal este una dintre cele mai fascinante personalități ale artei românești din secolul al XIX-lea, având o contribuție semnificativă atât în plan artistic, cât și în cel revoluționar. De origine evreiască, Rosenthal s-a născut la Budapesta, în anul 1820, într-o familie de negustori. Educația sa artistică a început la prestigioasa Academie de Belle Arte din Paris, unde a intrat în contact cu tinerii pașoptiști români. Influențat de pictorul Ioan I. Negulici, Rosenthal decide să vină la București în anul 1842.
Formarea artistică și implicarea în Revoluția de la 1848
Între anii 1842-1845, Rosenthal a continuat studiile la Paris, în ciuda condițiilor materiale dificile. Tot în această perioadă devine membru al Societății românilor din capitala europeană a artelor. Implicarea sa în cercurile revoluționare a avut un impact major asupra formării sale ca artist și ca om de acțiune. Perioada premergătoare Revoluției de la 1848 a fost una efervescentă, în care Rosenthal s-a remarcat prin participarea activă la pregătirea și desfășurarea evenimentelor istorice.
Statuia Libertății – Prima sculptură de for public din România
Moștenirea culturală și identitatea românească
Rosenthal nu a fost doar un artist talentat, ci și un revoluționar dedicat cauzei libertății și identității românești. Deși nu vorbea limba română la început, a simțit și a dorit să devină român nu doar prin primirea cetățeniei, ci prin întreaga sa operă. Avea legături strânse cu mediul cultural și editorial european, fiind un bun vorbitor de limba germană și având rude implicate în presa culturală din Buda.
Personalitatea lui Rosenthal rămâne un exemplu de devotament față de arta românească și de implicare civică. El a fost un fin observator al psihologiei și caracterului românesc, iar lucrările sale continuă să inspire generațiile actuale de artiști și iubitori de artă.
Potrivit istoricului Adrian-Silvan Ionescu, Rosenthal a fost primul sculptor de for public din România. El a realizat celebra statuie a Libertății, amplasată în Piața Vorniciei, pe actuala Cale a Victoriei din București. Această lucrare, executată din ghips, a avut o existență scurtă, fiind distrusă după câteva săptămâni, odată cu fuga guvernului provizoriu spre Transilvania. Cu toate acestea, imaginea statuii a fost reprodusă în anul 1849 în revista germană „Illustrirte Zeitung” de la Leipzig, cel mai probabil după un desen original realizat de Rosenthal.
Adrian-Silvan Ionescu: „Rosenthal a fost, și asta puțini o știu, primul sculptor de for public din România. El a făcut statuia Libertății, plasată în Piața Vorniciei pe actuala Cale a Victoriei, statuie făcută însă din material perisabil, din ghips. În momentul în care guvernul provizoriu a fugit spre Transilvania de teama turcilor, a fost dărâmată de reacțiune. Statuia a fost în picioare câteva săptămâni și cam atât, dar el a fost cel care a făcut acea sculptură care a fost reprodusă la un an după revoluție, în 1849, în paginile revistei „Illustrirte Zeitung” de la Leipzig, probabil după un desen al lui Rosenthal. El era bun vorbitor de limbă germană, avea un unchi care era redactorul unei reviste de limbă germană din Buda. Deci avea legături cu lumea culturală și cu lumea editorială europeană. Personalitatea sa este în egală măsură aceea de revoluționar și de artist. A fost un artist devotat artei sale, un cunoscător al fizionomiilor, al psihologiilor umane și un extrem de bun observator al caracterului românesc. Mai mult decât atât, el a dorit să fie român, s-a considerat român chiar dacă nu vorbea românește. A devenit român nu numai prin faptul că a primit cetățenia română ci prin opera sa.”
