Press "Enter" to skip to content

Bucătăria românească. Bucate alese, din străbuni

Bucătăria românească îmbină preparate din diverse culturi, păstrând totuși aromele specifice moștenite încă din cele mai vechi timpuri. Deși nenumărate feluri de mâncare au fost transmise din generație în generație, românii au împrumutat, de-a lungul vremii, rețete și ingrediente de la vecinii lor germani, unguri, bulgari, sârbi, dominante fiind însă influențele otomane. Moștenirea bucatelor tradiționale a fost chiar documentată în lucrări ca „200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești”, adunate de Kostache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu.

Intersectarea culturii românești cu cea balcanică a dus la diversificarea gustului mâncărurilor tradiționale și la moștenirea unui număr mare de preparate: musacaua, de la greci, varza a la Cluj, de la austrieci, ciorba de perișoare, de la turci. Printre felurile de mâncare tipic românești este mămăliga, care constă, de fapt, în fierberea mălaiului cu apă și sare. În funcție de ceea ce bucătarul dorește să obțină, printre ingredientele folosite în prepararea mămăligii se poate adăuga și unt sau brânză. În satele ardelenești, de exemplu, gospodinele fierb mălaiul în jintuială (zer), rezultând balmoșul.

Un mare aport în cultura gastronomică românească a fost adus și de marile sărbători, în prezent existând o serie de alimente specifice acestora. De pildă, în perioada Crăciunului, pe mesele românilor se regăsesc în special carnea de
porc (gătită în diferite moduri: cârnați, caltaboși, piftie, sarmale, tobă) și cozonacii. Bucatele moldovenești sunt populare printre străini datorită tradițiilor păstrate cu sfințenie de gospodinele din satele răsăritene. În bucătăria moldovenească, un rol aparte îl au produsele din carne ca zeama de pui, borșul, micii din carne de vită, friptura și
costițele de porc. În Muntenia, preparatele specifice sărbătorilor de iarnă sunt caltaboșul fiert cu zeamă sau cel rumenit la cuptor și cozonacii. Țuica și vinul fierte sunt printre băuturile care umplu paharele muntenilor în vreme de sărbătoare. Dacă în zonele de câmpie, românii au ales o formă mai simplă de a prepara mâncarea, în Ardeal, influența occidentală și-a pus amprenta semnificativ pe modul de a găti al gospodinelor. În satele ardelenești, felurile
de mâncare sunt pregătite cu multă migală, acordând atenție fiecărui ingredient. Din acest motiv, transilvănenii aleg să taie porcul cu zece zile înaintea Crăciunului, pentru a avea astfel timp mai mult să pregătească bucatele. Spre deosebire de arta culinară specifică altor țări, în care două-trei produse sunt combinate, bucătăria românească se remarcă prin bogăția ingredientelor și felul în care acestea sunt puse laolaltă.

 

preluare: VALOAREA TRADIȚIILOR ȘI OBICEIURILOR ROMÂNEȘTI

Sursa foto: ziarulunirea.ro

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries