Apasă „Enter” pentru a sări la conținut

Consiliul Naţional Secuiesc cere țărilor UE să nu primească România în spațiul Schengen

Consiliul Național Secuiesc (CNS) a solicitat statelor membre ale spațiului Schengen să ceară informații de la liderii bisericilor maghiare și organizațiilor maghiarilor din România înainte de a lua o decizie privind aderarea României la Schengen. Într-o scrisoare deschisă, CNS atrage atenția asupra nerespectării drepturilor minorităților și a angajamentelor asumate de statul român.


CNS solicită evaluarea situației drepturilor minorităților

Consiliul Național Secuiesc s-a adresat ministerelor de Externe ale statelor Schengen printr-o scrisoare deschisă, publicată marți de agenția ungară de presă MTI. În document, CNS susține că, deși comunitatea maghiară din România sprijină aderarea țării la spațiul Schengen, există rezerve justificate privind respectarea angajamentelor asumate de România în materie de drepturi ale minorităților.

„Considerăm că toate statele membre ale spațiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care a caracterizat atitudinea României față de dreptul internațional și cel comunitar în ultimii treizeci de ani”, a declarat președintele CNS, Balázs Izsák, în scrisoarea adresată oficialilor europeni.


Obligațiile internaționale ale României și lipsa aplicării acestora

CNS reamintește că România a semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a facilita aderarea la Consiliul Europei în 1993. Totuși, deși statul român s-a angajat să respecte recomandările Consiliului Europei, multe dintre aceste obligații nu au fost îndeplinite.

Printre problemele semnalate de CNS se numără:

  • Restituirea proprietăților bisericilor maghiare – România s-a angajat să returneze bunurile confiscate de regimul comunist, însă procesul a fost blocat, iar unele școli deja restituite au fost renaționalizate.
  • Încălcarea criteriilor de la Copenhaga – CNS susține că România nu respectă nici în prezent criteriile privind protecția minorităților, deși acestea au fost esențiale pentru aderarea la UE în 2007.
  • Refuzul respectării angajamentelor – Guvernele României au susținut că criteriile de la Copenhaga au fost valabile doar în perioada aderării la UE, respingând aplicarea acestora ulterior.

CNS: „Ultima șansă pentru Schengen”

CNS subliniază că, în calitate de cetățeni români și membri ai comunității maghiare, sprijină aderarea României la Schengen, dar consideră că această decizie ar trebui condiționată de respectarea angajamentelor asumate.

În acest sens, CNS cere statelor membre ale spațiului Schengen să solicite României:

Restituirea imediată și necondiționată a proprietăților bisericilor maghiare
Restaurarea învățământului bisericesc maghiar
Respectarea deplină a recomandărilor Consiliului Europei
Implementarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare

Un punct esențial din scrisoarea CNS este Referința la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, care prevede că minoritățile ce formează majoritatea într-o regiune trebuie să beneficieze de autonomie locală sau un statut juridic special.


Concluzie

Poziția CNS reflectă preocupările comunității maghiare din România în ceea ce privește protecția drepturilor minorităților și respectarea angajamentelor internaționale asumate de statul român. În contextul negocierilor pentru aderarea României la Schengen, această solicitare ar putea influența decizia finală a statelor membre, punând în prim-plan problematica drepturilor minorităților în România.

📢 Rămâne de văzut dacă statele Schengen vor lua în considerare această solicitare și dacă România va face pași concreți pentru a respecta angajamentele asumate în fața comunității internaționale.


Întrebări frecvente

Ce solicită Consiliul Național Secuiesc în legătură cu aderarea României la Schengen?
CNS cere statelor membre ale spațiului Schengen să evalueze situația drepturilor minorităților în România înainte de a lua o decizie privind aderarea.

Care sunt principalele critici ale CNS față de România?
CNS susține că România nu respectă angajamentele internaționale privind drepturile minorităților, inclusiv restituirea proprietăților bisericilor maghiare și aplicarea criteriilor de la Copenhaga.

Ce este Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei?
Este un document care prevede că minoritățile naționale care formează o majoritate într-o regiune au dreptul la autonomie locală sau un statut special.

Cum poate influența această solicitare aderarea României la Schengen?
Dacă statele membre Schengen consideră relevante aceste probleme, aderarea României ar putea fi condiționată de implementarea unor măsuri privind protecția minorităților.

Comentariile sunt închise.