Rădăcini și tradiție în Joldești, județul Botoșani
Satul Joldești, locul unde s-a născut Constantin Ciubotarița pe 25 mai 1959, poartă o istorie aparte. Renumit ca locul de naștere al Ralucăi Iurașcu, mama marelui poet Mihai Eminescu, satul are o tradiție îndelungată în meșteșugurile populare, în special în prelucrarea pieilor și blănurilor.
Constantin a fost inițiat în acest meșteșug de tatăl său, Dumitru Ciubotarița, și de unchii săi, Mihai și Neculai. Încă din copilărie, a învățat să respecte fiecare etapă a prelucrării pieilor, un proces migălos ce reflectă o moștenire transmisă de cinci generații.
Meseria de cojocar: De la apogeu la aproape dispariție
În trecut, județul Botoșani era un centru activ al cojocăriei, conform „Monografiei Băncii Naționale din Dorohoi” din 1938. Cu peste 112 cojocari în acea perioadă, această meserie era o emblemă locală. Totuși, astăzi doar câțiva meșteri, printre care și Constantin Ciubotarița, mai practică această artă tradițională.
Prelucrarea pieilor – un proces complex și artizanal
Fiecare piesă creată de badea Costică trece printr-un proces detaliat de prelucrare, ce include:
- Săratul și spălatul: Primul pas pentru curățarea și conservarea pieilor.
- Decărnatul: Îndepărtarea țesuturilor nedorite de pe piele.
- Dubitul și uscarea: Tratarea chimică pentru a preveni degradarea și uscarea pieilor.
- Rasul și cromatul: Netezirea și tratarea pieilor pentru a obține textura dorită.
- Vopsitul: Aplicarea culorilor pentru produsele finite.
Aceste etape sunt esențiale pentru realizarea unor produse precum căciuli moldovenești, pălării și costume tradiționale.
Păstrarea tradiției prin învățare și inovare
Pentru a asigura continuitatea acestei meserii, Constantin a transmis cunoștințele sale copiilor săi, învățându-i să mânuiască uneltele tradiționale precum gripca, scafa și laiterul. De asemenea, el lucrează intens la amenajarea unui atelier care să fie deschis tinerilor interesați de arta cojocăriei.
Demonstrații și ateliere la târgurile meșterilor populari
Participând la târguri de meșteșuguri populare, badea Costică aduce publicului mai aproape frumusețea acestei arte. În cadrul atelierelor, el îi învață pe elevi și pe vizitatori cum să prelucreze pieile, subliniind legătura dintre identitatea culturală și meșteșugurile tradiționale.z
Rolul artei populare în păstrarea identității naționale
Constantin Ciubotarița este mai mult decât un simplu cojocar; el este un păstrător al tradițiilor care definesc cultura națională. Produsele sale, lucrate cu grijă și migală, reflectă unitatea și continuitatea, trăsături esențiale pentru perpetuarea moștenirii culturale.
Constantin Ciubotarița nu este doar un meșter popular, ci un adevărat ambasador al tradițiilor moldovenești. Prin dedicarea sa, el păstrează vie o artă străveche, oferindu-i contemporaneitate și valoare culturală. Atelierul său din Joldești este un simbol al continuității și al legăturii între generații, unde meșteșugul devine punte între trecut și viitor.
sursa: www.cultura.ro
Comentariile sunt închise.