Originea și semnificația măștilor mopulare
Măștile populare reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții din România, având rădăcini adânci în perioada precreștină. Acestea erau folosite în diverse ritualuri pentru alungarea spiritelor rele, atragerea bunăstării și purificarea sufletului. De-a lungul anilor, tradiția a fost transmisă oral, fiind păstrată cu sfințenie în unele sate din România.
Dacă în prezent măștile sunt utilizate mai ales de tineri pentru a câștiga bani în perioada sărbătorilor, puțini mai cunosc adevărata semnificație a acestor obiceiuri străvechi.
Măștile și legătura lor cu anotimpurile și evenimentele de viață
În trecut, măștile nu erau doar simple accesorii folosite pentru divertisment, ci aveau un rol esențial în marile momente ale vieții:
- Nașterea, nunta și înmormântarea – fiecare dintre aceste evenimente era marcat de prezența măștilor, menite să protejeze și să alunge spiritele rele.
- Sfârșitul anului – se credea că duhurile malefice se îngrămădesc pe pământ în această perioadă și trebuie alungate printr-un ritual specific.
În multe comunități rurale, acest obicei era păstrat de „mascați”, personaje care purtau măști înfricoșătoare și loveau în talăngi sau bâte bifurcate pentru a speria spiritele rele.
Cum erau confeționate măștile?
Măștile populare nu erau doar simple piese artizanale, ci erau create cu un scop precis. Se considera că pentru a speria răul, masca trebuia să fie mai urâtă decât entitatea pe care încerca să o alunge. Astfel, măștile erau confecționate din:
- Gheare de găină sau curcan – pentru a simboliza zgârieturile de protecție.
- Materiale naturale – lemn, pânză, piele de animal sau lână.
- Elemente exagerate – coarne, ochi mari, dinți proeminenți, culori stridente.
Un alt aspect interesant al acestui ritual era purificarea prin foc. După ce măștile erau utilizate, acestea erau arse la marginea satului, pentru a distruge orice energie negativă care ar fi putut rămâne pe ele.
Obiceiuri păstrate în zonele rurale
În județul Galați, măștile populare și tradițiile asociate lor s-au mai păstrat prin viu grai în câteva localități precum Umbrărești, Barcea și Drăgănești. Unele dintre cele mai cunoscute obiceiuri includ:
- Harachii din Cudalbi – 100 de mascați colindă casele oamenilor de Crăciun și Anul Nou.
- Judecata satului din Gohor – o formă de teatru popular, în care localnicii se mascau și satirizau greșelile făcute de săteni în anul respectiv.
Aceste ritualuri nu erau doar forme de divertisment, ci aveau un rol educativ și spiritual, ajutând comunitatea să-și păstreze echilibrul.
Concluzie
Măștile populare sunt o moștenire culturală importantă, cu o semnificație profundă, dincolo de simpla distracție de sărbători. Ele reflectă credințele strămoșilor noștri, care foloseau simboluri și ritualuri pentru a menține echilibrul între bine și rău. Deși multe dintre aceste obiceiuri au fost uitate, în unele sate din România tradiția încă se păstrează, oferind o privire autentică asupra trecutului nostru spiritual.
Întrebări frecvente
1. Ce rol aveau măștile populare în trecut?
Măștile erau folosite în ritualuri de alungare a spiritelor rele, în ceremonii legate de anotimpuri și în evenimente importante din viața oamenilor, cum ar fi nunțile și înmormântările.
2. De ce erau măștile atât de urâte?
Se credea că spiritele rele pot fi alungate doar de ceva mai înfricoșător decât ele, așa că măștile erau create cu trăsături exagerate, coarne și culori stridente.
3. Ce se întâmpla cu măștile după folosire?
Măștile erau arse la marginea satului pentru a distruge orice energie negativă pe care ar fi putut-o acumula în timpul ritualurilor.
4. Unde se mai păstrează tradiția măștilor populare?
Tradiția măștilor populare se mai regăsește în câteva sate din județul Galați, precum Umbrărești, Barcea, Drăgănești, Cudalbi și Gohor… citiți mai mult pe www.voceanationala.ro
Comentariile sunt închise.