O lege veche, readusă în prim-plan după opt ani
Un proiect de lege care propune incriminarea „disprețului pentru simbolurile naționale și însemnele României” a reaprins dezbaterile publice și politice. După ce a fost inițiat în 2015 și ignorat timp de aproape un deceniu, proiectul a fost repus pe agenda Camerei Deputaților în 2024. Această inițiativă, susținută de majoritatea PSD-PNL, este criticată de organizații nonguvernamentale și partidele din opoziție pentru că ar putea limita libertatea de exprimare.
Ce prevede proiectul de lege?
Potrivit textului discutat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, noua infracțiune este formulată astfel:
Dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României
- Defăimarea simbolurilor naționale se referă la „afirmarea sau imputarea unor fapte, adevărate sau mincinoase, care aduc atingere reputației acestora”.
- Ofensa constă în „comportament jignitor sau insultător” la adresa acestora.
Sancțiunile propuse sunt severe:
➡️ Închisoare între 6 luni și 3 ani sau amendă pentru cei care exprimă dispreț față de simbolurile naționale în public.
De ce este legea considerată problematică?
1. Libertatea de exprimare este garantată de Constituție și legislația internațională
Criticii proiectului subliniază că dreptul la liberă exprimare este garantat de Articolul 30 din Constituția României și de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în mai multe cazuri că libertatea de exprimare poate include critici sau manifestări simbolice, inclusiv față de drapel sau alte însemne naționale. De exemplu, în unele țări europene, arderea simbolică a unui steag este considerată un gest de protest legitim.
2. România a dezincriminat această faptă încă din 2009
Această lege readuce în Codul Penal o infracțiune eliminată anterior. În 2009, România a decis dezincriminarea ofensei aduse însemnelor naționale, optând pentru sancțiuni contravenționale, prevăzute de Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului și intonarea imnului național.
Organizațiile neguvernamentale susțin că nu există nicio analiză care să arate că aceste sancțiuni administrative sunt insuficiente pentru a preveni comportamentele abuzive.
3. Vagi formulări care pot duce la abuzuri
O altă problemă majoră o reprezintă definițiile vagi și subiective ale termenilor „defăimare” și „ofensă”. Aceste interpretări pot deschide calea unor abuzuri, permițând sancționarea unor opinii critice exprimate public.
4. Un proiect readus pe agenda parlamentară în context electoral
ONG-urile care contestă legea sugerează că inițiativele de acest tip apar în mod recurent în anii electorali, având un caracter populist, menit să atragă voturile alegătorilor naționaliști.
Reacțiile ONG-urilor și ale societății civile
Coaliția „ONG-uri pentru Cetățean” a emis un comunicat oficial prin care critică ferm această inițiativă. Organizațiile semnatare susțin că:
- Nu există justificare pentru reincriminarea acestei fapte.
- Legea ar putea fi folosită ca un instrument de cenzură.
- Libertatea de exprimare trebuie protejată conform normelor internaționale.
De asemenea, ONG-urile amintesc că statele democratice moderne protejează simbolurile naționale prin sancțiuni administrative, nu prin pedepse penale.
Cum se compară România cu alte țări europene?
Situația din România poate fi comparată cu legislația altor state UE:
| Țara | Incriminare penală a ofensei față de simboluri naționale? | Sancțiuni administrative? |
|---|---|---|
| Franța | ❌ Nu (libertatea de exprimare primează) | ✅ Da, pentru utilizare abuzivă a simbolurilor |
| Germania | ✅ Da, dar doar în cazuri de incitare la ură | ✅ Da |
| Spania | ✅ Da, dar doar dacă afectează ordinea publică | ✅ Da |
| România (până în 2009) | ✅ Da | ✅ Da |
| România (după 2009) | ❌ Nu | ✅ Da |
Se observă că multe țări europene nu au astfel de infracțiuni în legislația penală, ci folosesc măsuri administrative, pentru a sancționa eventualele abuzuri.
Ce urmează pentru această lege?
După aprobarea în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, proiectul va fi supus votului final în plen. Dacă va fi aprobat, va merge spre promulgare la Președintele României, care poate:
- Promulga legea, transformând-o în legislație activă.
- Retrimite proiectul Parlamentului, pentru reexaminare.
- Ataca legea la Curtea Constituțională, dacă există suspiciuni de neconstituționalitate.
În cazul în care legea este adoptată, rămâne de văzut dacă va fi contestată la CCR sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
O lege controversată cu implicații serioase
Reintroducerea în Codul Penal a infracțiunii de „dispreț față de simbolurile naționale” este percepută ca o amenințare la adresa libertății de exprimare și un posibil instrument de cenzură politică.
Criticii susțin că România nu are nevoie de o astfel de lege, mai ales că faptele de acest tip sunt deja sancționate contravențional. Mai mult, legislația europeană și internațională favorizează protejarea simbolurilor naționale prin măsuri administrative, nu prin pedepse cu închisoarea.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă legislativă va trece de votul final sau dacă va fi blocată sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor pentru drepturile omului.
sursa foto: https://www.ziardecluj.ro/
Comentariile sunt închise.