Începutul secolului XX în București a fost martorul unui eveniment cultural deosebit, deschiderea unui edificiu construit în stil ionic, similar templelor grecești. Acesta a fost realizat din pasiunea unui distins colecționar, academicianul Anastase Simu (1854-1935), care a dorit să demonstreze publicului iubitor de artă că lucrările artiștilor români se pot ridica la înălțimea capodoperelor universale ale artelor plastice.
Născut într-o familie de moșieri înstăriți din Brăila, Simu a devenit moștenitorul unei averi considerabile la doar 19 ani, în timp ce era încă student la Institutul Teresianum din Viena. Având o educație aleasă, cu studii de drept la Paris și un doctorat în științe politice și administrative la Bruxelles, Simu și-a cultivat o profundă pasiune pentru artă, transformându-se într-un colecționar fervent. În 1910, el a pus bazele Muzeului Simu, cu convingerea că este esențial să se înființeze un spațiu dedicat artei pentru a contribui la educația culturală a comunității.
Localizat la intersecția dintre strada Mercur și o uliță ascunsă între străzile Colței și Romană, acolo unde în prezent se află blocul „Eva”, Muzeul Simu a impresionat prin arhitectura sa remarcabilă și colecția vastă de artă pe care o adăpostea. Inspirat de Erechteion, un templu grecesc, și realizat după planurile arhitectului C. Sciky, edificiul a reprezentat una dintre primele instituții private de artă din România.
Muzeul a servit ca instituție privată până în 1927, când Simu a decis să doneze statului român întreaga colecție de opere de artă, atât românești cât și străine, cuprinzând peste 1.200 de piese din diverse genuri artistice. Colecția era împărțită în cinci secțiuni, adăpostind lucrări ale unor renumiți pictori și sculptori francezi din secolele XVIII și XIX, precum și opere ale unor importanți artiști români, printre care Aman, Grigorescu, Andreescu, Luchian și alții. De asemenea, erau prezentate și sculpturi de Brâncuși, Paciurea și Storck, mulaje italienești din secolul XVI sau icoane bizantine.
Din păcate, Muzeul Simu nu a rezistat decât 50 de ani, fiind demolat în 1960 de autoritățile comuniste, care au considerat că nu se mai încadrează în noua planificare urbanistică a orașului. În locul său a fost construit magazinul de confecții „Eva”, punând astfel capăt existenței unui important spațiu cultural bucureștean și a unei colecții de artă de excepție.
Comments are closed.