În inima Bucureștiului de altădată, la intersecția străzii Mercur cu zona actuală a Bulevardului Magheru, a existat un loc de o frumusețe aparte – Muzeul Simu. Fondat în 1910 de academicianul și colecționarul Anastase Simu, muzeul a fost unul dintre primele spații private dedicate artei din România. Inspirat de arhitectura templelor antice grecești, edificiul era un omagiu adus artei universale și creației românești.
Muzeul Simu nu doar că adăpostea lucrări de referință semnate de mari artiști români și europeni, dar și-a propus să educe și să inspire generații întregi. Din păcate, în 1960, clădirea a fost demolată de regimul comunist, iar colecția sa a fost dispersată.
Ce a însemnat Muzeul Simu pentru cultura românească? Cum a ajuns să fie distrus? În acest articol, vom explora istoricul, arhitectura, colecțiile și destinul tragic al acestui templu al artei pierdute.
Anastase Simu – Vizionarul colecționar român
Originea și educația sa
Anastase Simu s-a născut în 1854, într-o familie înstărită din Brăila, moștenind o avere considerabilă la doar 19 ani. Educația sa a fost una aleasă:
- A studiat la Institutul Teresianum din Viena
- A urmat Facultatea de Drept la Paris
- A obținut un doctorat în științe politice și administrative la Bruxelles
Pasiunea pentru artă
Deși și-a construit o carieră solidă în domeniul academic, adevărata sa chemare a fost colecționarea și promovarea artei. Inspirat de marile muzee europene, Simu a decis să creeze un muzeu privat în București, unde să expună lucrările celor mai talentați artiști ai vremii.
Astfel, în 1910, a inaugurat Muzeul Simu, un spațiu dedicat exclusiv artei, pe care l-a deschis publicului larg din dorința de a cultiva gustul estetic și aprecierea valorilor artistice.
Arhitectura Muzeului Simu – Un templu grecesc în București
Un design inspirat de Erechteion
Muzeul Simu a fost proiectat de arhitectul C. Sciky, care s-a inspirat din arhitectura clasică a templelor ionice grecești. Modelul său principal a fost Erechteion, celebrul templu de pe Acropolele Atenei.
Clădirea avea colonade elegante, o simetrie perfectă și detalii sculpturale impresionante, ceea ce o făcea să semene mai degrabă cu un monument antic decât cu un muzeu modern.
Localizare și impact vizual
Muzeul era situat la intersecția dintre strada Mercur și ulița dintre Colțea și Romană. În locul său, astăzi se află blocul „Eva”, un magazin de confecții construit în perioada comunistă.
Construcția sa impunătoare transforma muzeul într-un punct de reper cultural, atrăgând atât pasionați de artă, cât și arhitecți și istorici interesați de stilul său distinctiv.
Colecția Muzeului Simu – O comoară a artei românești și universale
O colecție impresionantă
Muzeul Simu adăpostea peste 1.200 de opere de artă, împărțite în cinci secțiuni. Colecția includea:
✅ Pictură românească – Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian
✅ Sculptură românească – Constantin Brâncuși, Frederic Storck, Dimitrie Paciurea
✅ Pictură europeană – Opere semnate de artiști francezi ai secolelor XVIII-XIX
✅ Sculptură italiană – Mulaje și statui din perioada Renașterii
✅ Icoane bizantine – Piese rare, parte din patrimoniul ortodox românesc
Donația către statul român
Până în 1927, Muzeul Simu a funcționat ca instituție privată, însă Anastase Simu a decis să doneze întreaga colecție statului român, pentru a asigura accesul permanent al publicului la aceste capodopere.
Această donație a transformat muzeul într-o instituție publică de referință, consolidându-l ca un simbol al artei românești și universale.
Demolarea Muzeului Simu – Un act de distrugere culturală
Planurile regimului comunist
În 1960, în plină epocă de reconstrucție urbanistică, autoritățile comuniste au decis demolarea Muzeului Simu, sub pretextul că nu se mai încadra în noul plan arhitectural al orașului.
În locul său a fost construit magazinul de confecții „Eva”, ștergând definitiv existența unui spațiu cultural unic în București.
Unde au ajuns operele de artă?
După demolare, colecția a fost dispersată între diferite muzee:
- Muzeul Național de Artă al României
- Muzeul Național de Istorie
- Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck
Multe lucrări s-au pierdut sau au fost deteriorate, iar moștenirea culturală a lui Anastase Simu a fost redusă la o simplă amintire.
Moștenirea și importanța Muzeului Simu
Un model pentru muzeele moderne
Muzeul Simu a fost unul dintre primele muzee private din România, servind ca model pentru instituții culturale ulterioare. Ideea de a dona colecții private pentru binele public a inspirat și alți colecționari să sprijine dezvoltarea muzeelor românești.
Un simbol al artei pierdute
Astăzi, dispariția Muzeului Simu este considerată una dintre cele mai mari pierderi culturale din România. Ar fi putut deveni un centru de referință pentru arta românească și europeană, însă a fost sacrificat în numele modernizării forțate.
Comentariile sunt închise.