Evenimente istorice de la 5 ianuarie
1393 – Mircea cel Bătrân și tratatul cu sultanul Baiazid I
La 5 ianuarie 1393 s-a încheiat un tratat de pace între Mircea cel Bătrân (domn al Țării Românești între 1386–1418) și sultanul otoman Baiazid I. Prin acest acord, Țara Românească își păstra autonomia internă, fiind guvernată după propriile legi. Domnul își păstra dreptul de a declara război, de a încheia tratate cu vecinii și de a exercita puterea supremă asupra supușilor săi.
Acest tratat a reprezentat o recunoaștere a statutului politic al Țării Românești în contextul expansiunii otomane, asigurând un echilibru fragil între independență și suzeranitate.
1716 – Nicolae Mavrocordat și începutul epocii fanariote
Originea și formarea lui Nicolae Mavrocordat
La 5 ianuarie 1716, Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Țării Românești, marcând instaurarea regimului fanariot. Născut la 3 mai 1680 în Constantinopol, el provenea dintr-o familie nobilă grecească, Mavrocordat, fiu al marelui dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul și al Sultanei Hrisoscoleu. Prin mama sa, se înrudea cu vechile familii domnitoare ale Moldovei, inclusiv cu Mușatinii.
Educația lui Nicolae a fost una aleasă. Tatăl său i-a oferit profesori de renume, precum Iacob de Argos, iar printre mentorii săi s-au numărat iezuitul Jacques Piperi și francezul Aubry de La Motraye. Astfel, Mavrocordat a stăpânit limbile latină, greacă și franceză, devenind un adevărat cărturar al vremii.
Cariera și reformele lui Mavrocordat
La doar 18 ani, Mavrocordat devine mare interpret al Porții Otomane, iar la 28 de ani este numit domn al Moldovei, fiind ulterior mutat în Țara Românească. A fost un conducător erudit și reformator, preocupat de modernizarea administrației.
Printre realizările sale se numără:
- Construirea Mănăstirii Văcărești lângă București, una dintre cele mai importante ctitorii fanariote;
- Introducerea unui sistem fiscal mai echitabil, prin plata birului în sferturi;
- Sprijinirea educației, obligând episcopia din Bacău să organizeze o școală grecească și slavonească.
Deși a favorizat elementul grecesc, Nicolae Mavrocordat a reușit să câștige simpatia boierimii române prin reducerea dărilor și printr-o guvernare cumpătată.
Cultura și moștenirea sa
Mavrocordat a fost și autor de lucrări morale și filosofice, printre care:
- Sfaturi (manuscris),
- Despre datorii (tipărită la Londra),
- Cuvânt împotriva nicotinei (Iași, 1786),
- Precuvântări la actele patriarhalicești (manuscris).
A murit de ciumă la 14 septembrie 1730 în București și a fost înmormântat la Mănăstirea Văcărești, lăsând în urmă o epocă de tranziție între domnia pământeană și controlul direct al Imperiului Otoman prin fanarioți.
1805 – Așezământul agrar al lui Alexandru Moruzi
În 1805 a fost emis Așezământul agrar al lui Alexandru Moruzi, prima legiuire care prevedea eliberarea unei părți din moșii de servituțile feudale, transformându-le în proprietate absolută a boierilor. Această măsură a fost un pas important spre modernizarea sistemului agrar românesc.
1819 – Regulamentul pentru ocuparea domniilor fanariote
La 5 ianuarie 1819, Poarta Otomană a stabilit ca domniile Moldovei și Țării Românești și funcțiile de dragomani să fie ocupate prin rotație de patru familii fanariote. Aceasta a consolidat sistemul instaurat de Mavrocordat, accentuând controlul otoman asupra țărilor române.
1828 – Școala de românește și latinește din Iași
Tot la 5 ianuarie, în 1828, s-au deschis la Iași cursurile „Școlii de românește și latinește” din Mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu, o inițiativă ce a contribuit la dezvoltarea educației moderne în Principate.
1859 – Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
La 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și promotor al Unirii Principatelor. Acest moment a pregătit unirea de la 24 ianuarie 1859, act fundamental în istoria României moderne.
1878 – Nașterea scriitorului Emil Gîrleanu
Tot la 5 ianuarie s-a născut Emil Gîrleanu, prozator, regizor și jurnalist român, reprezentant al curentului sămănătorist. A debutat în 1900 și a fost unul dintre fondatorii Societății Scriitorilor Români, fiind apreciat de Nicolae Iorga și Mihail Dragomirescu.
1961 – Inaugurarea Teatrului de Comedie din București
În 1961 a fost inaugurat Teatrul de Comedie din București, avându-l ca prim director pe Radu Beligan. Prima stagiune s-a deschis cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, marcând începutul unei noi ere pentru teatrul românesc.
Ziua de 5 ianuarie este plină de evenimente marcante din istoria românească, dar cea mai importantă rămâne numirea lui Nicolae Mavrocordat, moment care a schimbat definitiv structura politică a Țării Românești. Prin reformele sale, prin deschiderea către educație și cultură, dar și prin instaurarea regimului fanariot, el a devenit un simbol al transformării și al modernizării timpurii a statului român.
Comentariile sunt închise.