Măștile populare din România au origini precreștine și erau folosite în ritualuri pentru alungarea spiritelor rele și atragerea bunăstării. Confecționate din materiale naturale și având aspecte înfricoșătoare, acestea jucau un rol important în momente cheie ale vieții, precum nunțile, înmormântările și sărbătorile de iarnă. Tradiția măștilor s-a păstrat prin viu grai în unele sate din județul Galați, unde ritualurile includ arderea măștilor pentru purificare și spectacole satirice numite „judecata satului”.
