1711 – Gheorghe Brancovici, cronicarul transilvănean
La 12 decembrie 1711 a încetat din viață Gheorghe Brancovici, cronicar transilvănean de limbă română, născut în 1645. El a fost un important istoric și autor al unei ample cronici în limba sârbă, dar și al unor lucrări religioase în limba română. Opera sa reflectă viața spirituală și culturală a românilor din secolele XVII–XVIII și a contribuit la dezvoltarea limbii și literaturii române.
1821 – Moartea domnitorului Scarlat Callimachi
În anul 1821 s-a stins din viață Scarlat Callimachi, domn al Moldovei și al Țării Românești, născut în 1773. A condus de mai multe ori Principatele Române și a fost un promotor al reformelor administrative. Ultima sa domnie s-a suprapus cu perioada de început a revoluției lui Tudor Vladimirescu, fapt care i-a marcat sfârșitul vieții politice.
1864 – Ridicarea Episcopiei de la Sibiu la rang de Mitropolie
În 1864, Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de Mitropolie, sub conducerea lui Andrei Șaguna, care a devenit mitropolit. Evenimentul a reprezentat un pas important în consolidarea identității religioase și naționale a românilor ardeleni, într-o perioadă de afirmare a conștiinței naționale.
1868 – Înființarea agenției diplomatice române la Viena
Anul 1868 marchează un moment important în politica externă a României prin înființarea agenției diplomatice române la Viena, consolidând relațiile țării noastre cu Imperiul Austro-Ungar.
1944 – Cedarea bunurilor Teatrului Național din București
La 12 decembrie 1944, bunurile Teatrului Național din București au fost cedate Uniunii Sovietice, în contul despăgubirilor de război impuse prin Convenția de Armistițiu de la Moscova. Acest episod a afectat profund patrimoniul cultural românesc de după cel de-al Doilea Război Mondial.
1962 – Felix Aderca, scriitor modernist
În 1962 s-a stins din viață Felix Aderca (n. 1891), prozator, poet, estetician și eseist român de origine evreiască. Cunoscut pentru stilul său modernist și curajos, Aderca a fost un spirit inovator al literaturii române interbelice, explorând teme legate de identitate, psihologie și estetica noului.
1983 – Amza Pellea, simbol al teatrului și filmului românesc
Una dintre cele mai marcante pierderi culturale din 12 decembrie este dispariția marelui actor Amza Pellea, în anul 1983. Născut pe 7 aprilie 1931, la Băilești, județul Dolj, într-o familie modestă, Amza Pellea a urmat cursurile Colegiului Național Carol I și ale Școlii Tehnice de Electrotehnică din Craiova.
Cariera sa artistică a debutat pe scena Teatrului Național din Craiova, unde s-a remarcat prin talent, forță expresivă și versatilitate. A colaborat, de-a lungul vieții, cu Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București. Între martie 1973 și septembrie 1974, a fost director al Teatrului Național din Craiova, contribuind la dezvoltarea repertoriului și la afirmarea tinerilor actori.
Deși a interpretat numeroase roluri remarcabile, Amza Pellea a rămas în memoria publicului românesc prin două creații emblematice:
- Mihai Viteazul, din filmul omonim regizat de Sergiu Nicolaescu, unde a dat viață domnitorului cu o forță rar întâlnită;
- Nea Mărin, personajul umoristic și plin de farmec popular, care a cucerit generații întregi.
În 1977, a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său memorabil din filmul Osânda, o adaptare a nuvelei Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, regizată de Sergiu Nicolaescu. În acest film, a jucat alături de mari nume ale cinematografiei românești, precum Gheorghe Dinică și Ernest Maftei.
Amza Pellea rămâne una dintre figurile definitorii ale culturii române, un artist complet care a îmbinat dramatismul istoric cu umorul autentic românesc. Moștenirea sa artistică continuă să inspire generațiile actuale.
1992 – Nașterea formației Pasărea Colibri
La 12 decembrie 1992 a luat ființă formația de muzică folk–pop „Pasărea Colibri”, avându-i ca membri pe Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș și Vladi Cnejevici. Trupa a devenit un simbol al muzicii de calitate din România, îmbinând poezia cu melodia într-o manieră unică.
Data de 12 decembrie are o semnificație aparte în istoria României, marcând momente cheie în cultură, politică și spiritualitate. De la cronica lui Gheorghe Brancovici și reformele lui Andrei Șaguna, până la cariera monumentală a lui Amza Pellea, această zi reflectă diversitatea și bogăția patrimoniului românesc.
Comentariile sunt închise.