Revista Gândirea – Nașterea unui simbol cultural
Revista Gândirea a apărut în anul 1921 la Cluj, fiind fondată de Cezar Petrescu și D. I. Cucu. De la început, publicația s-a distins prin orientarea sa tradiționalistă, în opoziție cu modernismul dominant al epocii. După mutarea la București, revista a devenit un adevărat centru de efervescență culturală, atrăgând nume importante ale literaturii române, precum Adrian Maniu și Gib Mihăescu.
Nichifor Crainic și orientarea ortodoxistă
Anul 1926 a marcat o schimbare majoră în istoria revistei, odată cu implicarea lui Nichifor Crainic. Sub influența sa, Gândirea a dobândit o dimensiune ideologică și spirituală puternică, promovând ortodoxismul ca fundament al identității românești.
Crainic a consolidat revista ca o platformă de sinteză între artă, religie și naționalism, oferind o alternativă solidă la curentele moderniste reprezentate de gruparea Sburătorul condusă de Eugen Lovinescu.
✒️ O scenă a marilor personalități interbelice
Gândirea a fost un punct de întâlnire pentru intelectualitatea română, reunind scriitori și poeți de prim rang:
- Lucian Blaga, prin lirismul său filozofic;
- Ion Barbu, cu viziunea sa ermetică;
- Vasile Voiculescu, exponent al spiritualității creștine în poezie.
Prin aceste colaborări, revista a devenit mai mult decât o publicație – a fost un forum de idei, un spațiu unde se conturau direcțiile culturale și identitare ale României moderne.
Tradiționalism versus modernism
Un aspect definitoriu al revistei Gândirea a fost opoziția sa față de modernism. Dacă moderniștii promovau sincronizarea cu valorile europene, tradiționaliștii din jurul revistei pledau pentru autenticitatea spiritului românesc, pentru valorile ortodoxe și pentru continuitatea culturală bazată pe tradiție și credință.
Această tensiune între tradiționalism și modernism a animat dezbaterile culturale ale epocii, contribuind la maturizarea intelectuală a spațiului românesc.
Continuitatea revistei după 1944
Deși Gândirea a fost închisă în 1944 din motive istorice, spiritul său a fost reînviat în 1991, la Sibiu, sub conducerea lui Pan M. Vizirescu. Noua serie a revistei a continuat să păstreze orientarea tradiționalistă, adaptând-o la noile contexte culturale.
Astăzi, colecțiile revistei pot fi consultate digital în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, reprezentând o sursă valoroasă pentru cercetătorii interesați de cultura interbelică.
Revista Gândirea rămâne un simbol al culturii românești interbelice, reflectând complexitatea unei perioade de mari transformări.
A fost nu doar o publicație literară, ci o mișcare spirituală și culturală, ce a influențat generații întregi de scriitori și gânditori. Prin promovarea valorilor naționale și ortodoxe, Gândirea a contribuit decisiv la definirea identității culturale românești.
Moștenirea revistei Gândirea se regăsește astăzi în interesul continuu pentru tradiție și spiritualitate. Ea reprezintă un reper esențial pentru înțelegerea culturii interbelice și a relației dintre modernitate și tradiție în România.
Comentariile sunt închise.