Calendar istoric: 21 august
1723: A încetat din viață Dimitrie Cantemir, scriitor, istoric, filosof, om de știință umanist, voievod al Moldovei.
Dimitrie Cantemir – Biografie, domnie și contribuții culturale
Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673, d. 21 august 1723) a fost domn al Moldovei, scriitor, istoric, filosof, enciclopedist și membru al Academiei de Științe din Berlin, fiind considerat unul dintre cei mai mari cărturari ai umanismului românesc. George Călinescu l-a descris ca pe „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.”
Origini și domnia în Moldova
Dimitrie Cantemir a fost fiul voievodului Constantin Cantemir. După moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn al Moldovei, dar Poarta Otomană nu i-a confirmat domnia.
- Prima domnie a avut loc în martie-aprilie 1693.
- A doua domnie s-a desfășurat între 1710-1711, când a urcat pe tron cu sprijinul Imperiului Otoman, dar a încheiat în secret un tratat de alianță cu Petru cel Mare, țarul Rusiei.
După Bătălia de la Stănilești (1711), pierdută de oastea ruso-moldoveană împotriva Imperiului Otoman, Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții.
Dimitrie Cantemir – Om de cultură și știință
Dimitrie Cantemir a fost un spirit enciclopedic, activând ca:
- istoric și cronicar – autor al „Hronicului a vechimei romano-moldo-vlahilor”, unde a susținut originea latină a limbii române și existența celor patru dialecte;
- geograf și etnograf – a scris „Descriptio Moldaviae” („Descrierea Moldovei”), lucrare realizată la cererea Academiei din Berlin;
- filozof și lingvist;
- muzicolog și compozitor – pasionat de muzica orientală și europeană.
În 1714, Dimitrie Cantemir devine membru al Societas Scientiarum Brandenburgica (Academia din Berlin). A întreținut corespondență cu Leibniz, căutând să stabilească principiile unei Academii Ruse.
Moartea și moștenirea culturală
Dimitrie Cantemir a murit la 21 august 1723, în Rusia, lăsând o moștenire culturală impresionantă. Scrierile sale au influențat Școala Ardeleană și au contribuit decisiv la afirmarea latinității poporului român.
Astăzi, el este considerat una dintre cele mai mari personalități culturale și politice din istoria României, alături de Constantin Brâncoveanu și alți mari cărturari.
1886 – Nașterea lui Gheorghe Nichifor, matematician și pedagog român
La 15 ianuarie 1886 s-a născut Gheorghe Nichifor, matematician, pedagog și profesor universitar român. A predat la Universitatea din Cluj și la Școala Politehnică din București, unde s-a remarcat prin activitatea didactică și prin contribuția la modernizarea învățământului matematic din România.
Gheorghe Nichifor a fost autor al unor manuale de geometrie descriptivă și lucrări de matematică elementară. Prin scrierile sale de popularizare a științei, a contribuit la formarea unei noi generații de elevi și studenți pasionați de matematică.
Activitate editorială
A fost cofondator al revistei Gazeta Matematică (alături de Gheorghe Țițeica, Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu) – publicație de mare tradiție în educația matematică românească.
De asemenea, împreună cu G. G. Longinescu, a pus bazele revistei Natura, revistă de popularizare a științei.
Moștenire culturală
Pe lângă activitatea științifică, Gheorghe Nichifor a fost tatăl medicului și muzicianului Ermil Nichifor și bunicul compozitorului Șerban Nichifor, personalități marcante în cultura română.
1896 – Nașterea lui Alexandru Pantazi, matematician român
În anul 1896 s-a născut Alexandru Pantazi, matematician român. A făcut parte din generația de specialiști care a contribuit la dezvoltarea cercetării matematice în România, promovând rigoarea și pasiunea pentru științele exacte.
1925 – Toma Caragiu, actor român de renume
La 21 august 1925 s-a născut Toma Caragiu, unul dintre cei mai apreciați actori români de teatru, film, televiziune și radio. De origine aromână, Caragiu a fost cunoscut pentru rolurile sale comice, dar și pentru interpretările dramatice.
Printre filmele sale de referință se numără „Actorul și sălbaticii”, o capodoperă a cinematografiei românești. Caragiu a rămas un simbol al umorului rafinat și al artei teatrale românești.
1927 – Nașterea lui Jean Constantin, maestrul comediei românești
La 21 august 1927 s-a născut Jean Constantin, actor român de film, estradă, radio și televiziune. A rămas în memoria publicului drept „maestrul comediei românești”, datorită expresivității, talentului și personajelor memorabile interpretate.
Roluri celebre
- Seria „B.D. – Brigada Diverse”
- Filmele de acțiune și comedie ale regizorului Sergiu Nicolaescu
- Bucătarul Ismail din serialul de televiziune „Toate pânzele sus”
1934 – Moartea lui Ion Rusu Abrudeanu
La 21 august 1934 a încetat din viață Ion Rusu Abrudeanu, publicist, om politic, deputat și senator român. Prin activitatea sa publicistică și politică, Abrudeanu a fost un susținător al valorilor naționale și al dezvoltării culturale și sociale a României interbelice.
1945 – „Greva regală” a regelui Mihai I
În anul 1945, regele Mihai I a cerut demisia guvernului condus de dr. Petru Groza. În urma refuzului acestuia, monarhul a hotărât să nu mai semneze decretele de lege, declanșând astfel ceea ce istoria a reținut ca „greva regală”.
Acest gest a reprezentat un act de rezistență politică față de impunerea regimului comunist în România postbelică.
1972 – Moartea lui Nichifor Crainic
La 21 august 1972 a încetat din viață Nichifor Crainic (născut Ion Dobre), scriitor, teolog, poet, publicist și politician român.
Contribuții culturale și academice
- A folosit numeroase pseudonime literare la începutul carierei (Victor Rațiu, D. Crainic, N. Crainic).
- A fost ales membru al Academiei Române în 1940, exclus în 1945 și reconfirmat post-mortem în 1994.
- A fost teoretician al etnocrației în perioada interbelică.
Crainic rămâne o personalitate complexă, controversată, dar semnificativă pentru literatura, teologia și filosofia românească din secolul XX.
Comentariile sunt închise.