Calendar Istoric: 22 August – Evenimente Cheie din Istoria Românilor

Ziua de 22 august reprezintă un punct de referință în cronologia istorică românească, cuprinzând evenimente din Evul Mediu târziu, secolul al XVIII-lea, până în perioadele moderne ale războaielor mondiale. De la documente medievale care atestă structuri administrative timpurii, la figuri eroice și politice care au modelat națiunea, această dată ilustrează diversitatea contribuțiilor românești. Printre personalitățile marcante se numără Ecaterina Teodoroiu, eroină a Primului Război Mondial, și Ecaterina Varga, apărătoare a drepturilor moților. Urmăriți evenimentele în ordine cronologică pentru o perspectivă completă.

1233: Prima mențiune documentară a Banului de Severin

În anul 1233, apare prima atestare documentară a unui ban de Severin, în persoana lui Luca. Acest eveniment marchează începutul organizării administrative în regiunea Severinului, o zonă strategică la granița sud-vestică a României medievale. Banatul de Severin reprezenta o unitate teritorială importantă, menită să apere hotarele împotriva invaziilor și să administreze teritoriile din Banat și Oltenia. Documentul subliniază rolul nobilimii locale în structura statală emergentă.

1785: Patenta lui Iosif al II-lea de abolire a iobăgiei în Transilvania

Sub domnia împăratului Iosif al II-lea, la 22 august 1785, este emisă patenta de abolire a iobăgiei în Transilvania. Această reformă iluministă viza eliberarea țăranilor de sub jugul feudal, permițând mobilitate socială și reducerea abuzurilor proprietarilor de pământ. Deși implementarea a fost parțială și contestată, patenta a reprezentat un pas semnificativ spre modernizarea societății transilvănene, influențând mișcări ulterioare pentru drepturi țărănești.

1802: Nașterea Ecaterinei Varga, luptătoare pentru drepturile românilor din Munții Apuseni

La 22 august 1802 se naște Ecaterina Varga, o figură emblematică în lupta pentru drepturile românilor iobagi din Munții Apuseni. În perioada 1840-1847, ea devine o voce puternică împotriva abuzurilor autorităților habsburgice. Prin petiții adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu și memorii prezentate personal la Curtea de la Viena, Ecaterina Varga cerea, în numele moților, eliminarea nedreptăților feudale.

Nepăsarea oficialilor a determinat-o să îndemne populația la nesupunere civică și împotrivire deschisă. Acțiunile sale au inspirat mișcări țărănești și au evidențiat rezistența românească în contextul imperiului austro-ungar, contribuind la conștiința națională.

1820: Nașterea lui Manolache Costache Epureanu, politician român de seamă

Pe 22 august 1820 vine pe lume Manolache Costache Epureanu, un politician român proeminent din secolul al XIX-lea. El a ocupat multiple portofolii ministeriale în diverse guverne și a fost de două ori șef al guvernului de la Iași, după Mica Unire, dar înainte de unirea administrativă a Principatelor Române.

Ca al doisprezecelea prim-ministru al României, din partea Partidului Conservator, a condus în perioadele 1 mai – 26 decembrie 1870 și 6 mai – 5 august 1876. Conservator influent, Epureanu a fost membru fondator al Partidului Național Liberal la 24 mai 1875, alături de alți conservatori marcanți, ilustrând tranzițiile politice ale epocii.

1882: Nașterea lui Augustin Maior, fizician român

La 22 august 1882 se naște Augustin Maior, un fizician român recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul telecomunicațiilor. Inovațiile sale în telefonie multiplă au avut impact internațional, punând bazele unor tehnologii moderne de comunicații.

1890: Decesul lui Vasile Alecsandri, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea

Pe 22 august 1890 încetează din viață Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru și diplomat. Membru fondator al Academiei Române, el este considerat creatorul teatrului românesc și al literaturii dramatice în România. Ca personalitate dominantă a Moldovei și apoi a României unite, Alecsandri a influențat profund cultura națională prin opere literare și activitate publică.

1917: Decesul Ecaterinei Teodoroiu, eroină a Primului Război Mondial

La 22 august 1917 moare Ecaterina Teodoroiu, simbol al curajului feminin în Primul Război Mondial. Secțiunea dedicată ei este extinsă pentru a evidenția parcursul excepțional.

Cine a fost Ecaterina Teodoroiu: Biografie detaliată

Născută la 14 ianuarie 1894 în comuna Vădeni (azi cartier al municipiului Târgu-Jiu, județul Gorj), în familia agricultorilor Elena și Vasile Toderoiu, Cătălina – rebotezată Ecaterina Teodoroiu de către învățătoare – a crescut alături de cinci frați (Nicolae, Eftimie, Andrei, Ion, Vasile) și două surori (Elisabeta și Sabina).

Educație și formare timpurie

A început școala primară în satul natal, finalizând-o la Târgu-Jiu. Între 1905-1909, probabil, a frecventat Școala româno-germană din Târgu-Jiu (pe strada Popa Șapcă), sub direcția lui Ștefan Bobancu. Etapa superioară a constat în șapte ani de liceu la București, până în vara lui 1916. Din 1909, în Capitală, a urmat un gimnaziu-pension lângă Cişmigiu, aspirând să devină învățătoare, apoi o școală de infirmiere.

Intrarea în Mișcarea Cercetășească și pregătire militară

Prima implicare militară datează din 1913: ca elevă în anul V de liceu, se înscrie ca cercetașă în Cohorta „Pastorul Bucur” din București. Din 1914, activează în cohorta gorjeană de la Târgu-Jiu în vacanțe, devenind o cercetașă apreciată.

Rolul în război: De la spital la front

După intrarea României în război (1916), Ecaterina îngrijește răniți la spitalul din Târgu-Jiu, inclusiv pe fratele Nicolae. Moartea acestuia o convinge de gravitatea conflictului. Insistă să lupte activ, depășind refuzurile inițiale.

La 10 octombrie 1916, participă la prima bătălie de la Jiu, sub comanda generalului Ion Dragalina, respingând ofensiva inamică. Pe 14 octombrie, alături de civili, cercetași și milițieni, apără Podul Jiului împotriva unei companii bavareze.

Rănită la ambele picioare, este tratată la spitalele din Filiași, Craiova și Iași. Luată prizonieră, evadează împușcând câțiva soldați germani. Distinsă primăvara 1917 cu „Virtutea Militară de Război, clasa a II-a” de generalul Dragalina și avansată sublocotenent, conduce un pluton de 25 de soldați. Inițial reticenți față de o comandantă femeie, ostașii o apreciază ulterior pentru curaj.

Moartea eroică la Mărășești

În august 1917, la Mărășești, este împușcată în piept. Ultimele cuvinte: „Înainte băieți, sunteți cu mine!”. Înmormântată cu onoruri pe 23 august în valea Zăbrăuciorului, lângă căpitanul Dumitru Morjan, cu o cruce de stejar. Trupul este mutat ulterior la Mausoleul de la Mărășești.

La 4 iunie 1921, osemintele sunt deshuminate și transportate la Târgu-Jiu pe 9 iunie, depuse în cavoul din fața Primăriei, în așteptarea unui monument.

Colonelul Pomponiu nota în Memoriul din 10 mai 1920: „Astfel a pierdut Regimentul 43/59 Infanterie această fecioară inimoasă, vitează, demnă de moşii şi strămoşii ei şi ca o pildă… unicul exemplu în istoria Patriei.” Comparată de generalul francez Henri Berthelot cu Ioana d’Arc, Ecaterina Teodoroiu rămâne simbol al jertfei naționale.

1932: Decesul lui Gheorghe Cucu, un clasic al Muzicii Corale Românești

La 22 august 1932 moare Gheorghe Cucu, compozitor român. Cu peste 100 de piese, multe tipărite, el a contribuit la școala muzicală națională prin armonizări folclorice. Lucrări precum „Frumosul vine pe apă” (1931) și „Haz de necaz” combină realism, umor și intonație populară. A creat colinde și muzică bisericească.

1941: Ion Antonescu numit Mareșal

Pe 22 august 1941, Ion Antonescu (n. 14 iunie 1882, Pitești – d. 1 iunie 1946, Jilava) este numit mareșal. Ofițer de carieră, șef al Biroului Operațiilor în Primul Război Mondial, atașat militar, comandant al Școlii Superioare de Război, ministru de război. Din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944, Conducător al Statului și prim-ministru.

Se autoavansează prin decrete regale impuse (nr. 2240/7 august și 2352 bis/21 august 1941), autodecorându-se cu Ordinul Mihai Viteazul clasa II-a și I-a. Regele Mihai I îi înmânează insignele pe 24 august 1944.

1944: Decesul lui Alexandru Șerbănescu, as al Aviației Române

La 22 august 1944 încetează din viață Alexandru Șerbănescu (n. 17 mai 1912, Colonești, Olt – d. 18 august 1944, Viperești, Buzău), as al aviației de vânătoare în Al Doilea Război Mondial. Format ca vânător de munte, devine observator aerian, apoi pilot în 1941 pe IAR 80 și Bf 109G.

Participă la Stalingrad, Dniepropetrovsk, Mariupol alături de germani împotriva URSS; apără Ploieștiul de bombardamentele americane. Comandant al Grupului 9 Vânătoare.

–

22 august sintetizează rezistență, creație și jertfă în istoria României. De la Ecaterina Teodoroiu și Ecaterina Varga la Vasile Alecsandri și Ion Antonescu, evenimentele inspiră generații. Explorați aceste povești pentru a înțelege profunzimea patrimoniului național. (Cuvinte: 1450)