1267 – Prima mențiune documentară a orașului Mediaș
În anul 1267, orașul Mediaș este menționat pentru prima dată în documente sub denumirea de „Mediesy”. Teritoriul actualei cetăți a fost ocupat anterior de un castru roman, indicând o continuitate istorică semnificativă. Numele ar putea avea legătură cu un trib secuiesc din secolul al IX-lea, ceea ce sugerează o influență etnică și culturală timpurie în zonă.
1428 – Dan al II-lea și lupta de la Golubăț
Domnul Țării Românești, Dan al II-lea, participă la lupta de la Golubăț împotriva otomanilor, alături de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Domnia sa a fost marcată de mai multe perioade între 1422 și 1431, fiind și duce al Amlașului și Făgărașului. Deși mai puțin cunoscut publicului larg, Dan al II-lea s-a remarcat prin curaj militar și prin alianțele strategice cu regatul Ungariei, contribuind la rezistența antiotomană în regiune.
1841 – Nașterea lui Eduard Caudella
Eduard Caudella s-a născut în 1841 și a devenit un nume important în muzica românească. A fost compozitor de operă, violonist, dirijor, profesor și critic muzical. Activitatea sa a influențat dezvoltarea muzicii clasice românești, fiind un promotor al valorilor artistice autohtone.
1922 – Revista „Contemporanul” editată de Ion Vinea
În București, Ion Vinea lansează revista avangardistă „Contemporanul”, un proiect editorial care urmărea sincronizarea literaturii române cu curentele internaționale. Revista a fost un spațiu de exprimare pentru idei moderne și a contribuit la evoluția esteticii literare în România interbelică.
1922 – Moartea lui Duiliu Zamfirescu
Duiliu Zamfirescu, scriitor, diplomat și membru titular al Academiei Române, încetează din viață în 1922. A fost vicepreședinte al Academiei și a avut o contribuție majoră la literatura română. A scris poezie, proză scurtă și teatru, dar este cel mai cunoscut pentru romanele sale din „Ciclul Comăneștenilor”: Viața la țară, Tănase Scatiu, În război, Îndreptări, Anna și Ceea ce nu se poate. Acest ciclu narativ este primul de acest fel în literatura română, fiind comparabil cu seria „Les Rougon-Macquart” a lui Émile Zola. Prin aceste romane, Zamfirescu a construit o frescă socială complexă, ilustrând viața rurală și aristocrația românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
2007 – Fântâna muzicală din Craiova
În centrul civic al Craiovei se inaugurează piața socio-umană, având ca element central prima fântână muzicală din România. Aceasta este una dintre puținele fântâni muzicale din lume, devenind un simbol al modernizării urbane și al revitalizării spațiului public.
Comentariile sunt închise.