La 16 octombrie 1897, în capitala României, s-a născut Alexandru Proca. Părtaș la dezvoltarea teoriei mezonică a forţelor nucleare și creatorul ecuaţiilor care îi poartă numele, Proca a fost apreciat în străinătate, dar a cunoscut nedreptăţi în țara sa natală.
Alexandru a crescut într-un mediu intelectual, fiul unui inginer constructor, implicat în edificarea Gării de Sud din Ploieşti. A finalizat studiile la Liceul Gheorghe Lazăr în 1915 și, deși profilul său era real, la finalul liceului stăpânea deja trei limbi străine: franceza, engleza și germana. Studiile sale la Facultatea de Ştiinţe au fost întrerupte de mobilizarea în Primul Război Mondial. După război, a continuat educaţia la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele și ulterior la secția de Electromecanică a Şcolii Politehnice.
Proca nu a fost doar un teoretician, ci și un practicant. În 1920, după o vizită la fabrica de locomotive Baldwin din SUA, a reușit să convingă guvernul român să investească în maşini electrice. De asemenea, a jucat un rol important în introducerea echipamentelor electrice în industria petrolieră și minieră din România.
În 1925, pasiunea lui pentru fizică l-a condus la Universitatea Sorbona din Paris. Acolo, în ciuda necesității de a urma integral cursurile, le-a terminat în mai puțin de trei ani cu rezultate excepționale. La “Institutul Radiului”, sub îndrumarea Mariei Curie, laureată a Premiului Nobel și prima femeie-profesor la Universitatea Sorbona, Proca a fost recunoscut pentru contribuțiile sale valoroase în domeniul științei. Curie însăși l-a lăudat, subliniind abilitățile sale excepționale și dedicarea sa în rezolvarea problemelor complexe.
Şi-a dorit să predea ca profesor, dar tentativele sale de a obţine o catedră s-au lovit de invidia mai marilor vremii care nu puteau accepta ca teoriile lor să fie infirmate de dovezile ştiinţifice ale lui Alexandru Proca. Abia în vara anului 1943 Proca va preda, în Portugalia, cursul de fizică teoretică la Universitatea din Porto. Deşi a demonstrat existenţa mezonilor înaintea japonezului Hideki Yukava, acesta a primit Premiul Nobel pentru fizică în 1949
Recunoaştere târzie
Deşi a primit multe dovezi de recunoaştere a valorii sale, a fost afectat de nedreptăţile care i s-au făcut . Nu a putut să înţeleagă micimile şi răutăţile venite din partea confraţilor. A tăcut. A suferit. I-a scăzut însă entuziasmul. I-a scăzut rezistenţa fizică şi s-a îmbolnăvit. La începutul anului 1953 i s-a pus diagnosticul de cancer la gât. A luptat în continuare. A luptat scriind. Ultimul articol este datat 18 octombrie 1955. Peste două luni, la 13 decembrie 1955 , boala l-a răpus. Avea 58 de ani. În 1990 a fost ales, post mortem, membru de onoare al Academiei Române… citiți mai mult pe gheorghe.manolea.ro
În ciuda recunoașterii internaționale și a contribuțiilor sale inestimabile, Proca rămâne adesea subapreciat în România, țara sa natală, un exemplu al talentului românesc care s-a impus pe plan internațional în domeniul științei.
Comments are closed.