CALENDAR ISTORIC: 2 martie
1716: Apare lucrarea lui Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, prima monografie geografică la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei.
Descriptio Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei) este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și 1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia. Cartea, un document de primă mână asupra istoriei românilor, a fost scrisă de Cantemir la cererea Academiei din Berlin, cu scopul de a deveni membrul Academiei din Berlin . Lucrarea a fost tradusă în limbile germană, rusă, greacă și desigur română.
Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți:
Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei. A prezentat flora și fauna, târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului.
În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. S-au făcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunți, înmormântări.
În ultima parte a lucrării, intitulată Despre cele bisericești și ale învățăturii în Moldova există informații despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latinești, „după pilda tuturor celorlalte popoare al căror grai se trage din cel roman.
Lucrarea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și complete de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică, etnografică ale Moldovei. Țara Moldovei este prezentată cu istoria sa, geografia fizică, fauna, instituțiile sale, structura socială și viața poporului.
1870: A apărut, la București, revista Columna lui Traian, condusă de Bogdan Petriceicu Hașdeu.
1916: A încetat din viață Regina Elisabeta (n. Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied), soția regelui Carol I al României (n. 1843).
Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied, un ministat german absorbit de Ducatul Nassau. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat atât de Poarta Otomană, cât și de marile Puteri Europene după Războiul de Independență a României de la 1877.
1936: A încetat din viață Alexandru Ciura, prozator și publicist român (n. 1876).
A fost unul dintre întemeietorii și primii redactori ai revistei „Luceafărul” de la Budapesta, în 1902, iar din 1906 la Sibiu, alături de Octavian Goga, A. P. Bănuț și Octavian Tăslăuanu, în care a publicat numeroase schițe, nuvele, recenzii etc. După 1902 a lucrat în redacția foii „Unirea” de la Blaj, fiind colaborator la principalele periodice transilvănene din vremea sa, autor de volume cu schițe, nuvele, traduceri.
S-a numărat printre delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918.
1919: A avut loc, la Moscova, Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste. S-a creat Internaționala a III-a Comunistă.
1949: România comunistă: A fost adoptată legea de expropriere a moșiilor mai mari de 50 de ha.
1968: A încetat din viață Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (n. 1895)
Grigore Nandriș aduce o importantă contribuție prin Documente românești în limba slavonă din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658 (1937), deschizând calea cercetărilor realizate mai târziu de Teodor Bodogae și, în zilele noastre, de Florin Marinescu. Nandriș aduce și o contribuție la cunoașterea motivului Dracula, publicată în articolul The Historical Dracula. The Theme of his Legend in the Western and in the Eastern Literatures of Europe (1966). În ultima parte a vieții este preocupat în mod special de pictura murală din bisericile bucovinene. Acum definitivează traducerea lucrării lui Władysław Podlacha, Pictura murală din Bucovina, începută în 1938, și călătorește la Muntele Athos. În acest context, redactează lucrarea de artă bisericească Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural Painting of East Europe (publicată după moartea lui, în 1970), care rămâne o lucrare de căpătâi în domeniul artei murale est-europene.
1972: S-a constituit Asociația Scriitorilor din București.
1989: Brașoveanul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în semn de protest față de regimul comunist.
S-a autoincendiat la 2 martie 1989 pe pârtia de schi Bradu din Poiana Brașov în semn de protest față de regimul comunist din România – lăsînd în urma lui o pancartă cu un mesaj greu de înțeles pentru cei mai mulți: „Stop Mörder! Brașov = Auschwitz” A fost dus la Spitalul Județean din Brașov, unde a murit după câteva ore.
Piatră comemorativă în Poiana Brașov
Autoritățile nu i-au ridicat nici până astăzi vreun monument (în afară de o mică placă comemorativă): „Liviu Babeș, fără statuie, dar cu site”
Prin Legea nr. 93 din 3 iunie 1997, Liviu Cornel Babeș a fost declarat erou-martir.
sursa/preluare: wikipedia.org
Comments are closed.