Povestea unui pionier al aviației românești: de la planor la erou de război
În istoria aviației românești, un nume rămâne încrustat în paginile de glorie: pionierul care a realizat primul zbor planat din România cu un aparat mai greu decât aerul, fără motor și cu om la bord. Evenimentul a avut loc în 1908, la Craiova, iar aparatul a fost construit sub supravegherea profesorului de mecanică Henri Auguste.
Acest moment istoric nu a fost doar o demonstrație de ingeniozitate tehnică, ci și începutul unei cariere marcate de pasiune, curaj și sacrificiu. Zborul cu planorul din 1908 marchează o piatră de temelie în aviația autohtonă, fiind primul de acest fel realizat pe teritoriul României.
Din zbor experimental la erou de război
Impresionat de zbor și atras de idealul libertății cerului, tânărul român s-a înrolat voluntar ca pilot în Primul Război Mondial. Între 1917 și 1918, s-a refugiat la Odesa, unde a continuat pregătirea în domeniul aviației, urmând cursuri de zbor pentru a-și desăvârși abilitățile.
În 1918, drumul său l-a purtat în Franța, unde a studiat în mai multe școli de pilotaj de război, alături de alți aviatori din coaliția aliaților. Pregătirea sa a fost una intensă, dar și plină de determinare, dorind să se întoarcă pe front și să-și apere patria din aer.
Sacrificiul suprem pe cerul Franței
La 1 noiembrie 1918, cu doar câteva zile înainte de încheierea războiului, eroul român își găsește sfârșitul într-o luptă aeriană în regiunea Sissonne-Rethel, în nordul Franței. A căzut eroic în timpul unei misiuni de luptă, lăsând în urmă o moștenire de curaj și devotament pentru idealurile naționale.
Pentru faptele sale de vitejie și spiritul de sacrificiu, a fost decorat post-mortem cu Ordinul Virtutea Militară și Crucea de Război, două dintre cele mai importante distincții militare.
Comentariile sunt închise.