Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, celebrată pe 14 mai, marchează amintirea evenimentelor din noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri, intelectuali și români care s-au opus regimului comunist. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care stabilește ca autoritățile centrale și locale, precum și instituțiile de cultură, să organizeze comemorări oficiale, depuneri de coroane și manifestări specifice pentru cinstirea memoriei martirilor.
Inițiativa a aparținut unui grup de 34 de parlamentari de la PNL, PSD, UNPR, minorități și neafiliați. La 16 martie 2016, propunerea legislativă a fost depusă la Parlament, fiind adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 și de Camera Deputaților, for decizional, la 16 mai 2017. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii pe 30 mai 2017, iar Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 mai 2017.
În noaptea de 14 spre 15 mai 1948, regimul comunist a arestat peste 10.000 de tineri, care au fost anchetați, condamnați și trimiși în diverse închisori pentru a-și executa pedepsele. Printre cei care au suferit în temnițe se numără personalități ca părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Dumitru Stăniloae, poetul Radu Gyr și mulți alții.
Închisorile comuniste celebre pentru detenția politică includ Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava și Văcărești. Închisoarea de la Sighet a devenit un memorial al victimelor comunismului. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inițiat în 1992 de poeta Ana Blandiana și scriitorul Romulus Rusan și a fost recunoscut de Consiliul Europei în 1998 drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.
În Aiud, în memoria martirilor din închisoarea locală și din alte temnițe comuniste, a fost ridicat Monumentul „Calvarul Aiudului” între 28 octombrie 1992 și 14 septembrie 1999. Lucrarea îi înfățișează pe martiri în chip de cruci și are dimensiuni impresionante, numele celor morți fiind săpate în piatră. În anul 2000, a fost sfințit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania.
Ziua de 14 mai ne amintește de suferințele și sacrificiile celor care s-au opus regimului comunist, marcând începutul unei perioade de persecuție și represiune severă în România. Exprimarea liberă și căutarea adevărului au fost plătite cu închisoarea sau chiar cu viața de către cei care au apărat valorile democratice. Gulagul românesc a reprezentat distrugerea clasei politice interbelice și epurarea intelectualității anti-regim, lăsând urme adânci în societatea românească, resimțite și astăzi.
Comments are closed.