Evenimente istorice importante
1821 – Începutul Revoluției de la 1821
La 18 ianuarie 1821 are loc un moment definitoriu pentru istoria modernă a României. Marii boieri Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire și ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu. Aceștia îi promit sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă împotriva abuzurilor fanariote și pentru instaurarea unei conduceri autohtone.
1821 – Moartea lui Alexandru Suțu
Tot la 18 ianuarie 1821 încetează din viață Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot al Țării Românești. Domnia sa (1818–1821) a fost marcată de corupție și teama de revoluția grecească ce se pregătea. Se presupune că a fost otrăvit de eteriști, care îl considerau o piedică în calea propriilor planuri politice.
1844 – Premieră teatrală semnată de Vasile Alecsandri
Pe scena de la Iași are loc premiera comediei „Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Vasile Alecsandri. Piesa marchează începuturile dramaturgiei românești moderne și reprezintă o piatră de temelie a teatrului autohton.
1847 – Franz Liszt concertează la Iași
Celebrul pianist Franz Liszt susține un concert memorabil în casa vistiernicului Alecu Balș. Cu această ocazie, el îi cunoaște pe Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi și Costache Negri, personalități de seamă ale culturii române.
1848 – Nașterea lui Ioan Slavici
Se naște Ioan Slavici, prozator, nuvelist, romancier, dramaturg și gazetar român. Printre operele sale reprezentative se numără „Moara cu noroc” și „Mara”. Activitatea sa literară și jurnalistică a avut un impact semnificativ asupra literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
1860 – Înființarea Liceului „Gheorghe Lazăr” din București
Un moment important pentru educația românească îl constituie înființarea Liceului Gheorghe Lazăr, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din capitală.
1878 – Spiru Haret și doctoratul în matematici
Matematicianul și reformatorul educației Spiru Haret obține doctoratul la Sorbona, cu o teză de mecanică cerească devenită celebră. Această realizare marchează începutul unei cariere dedicate științei și reformei școlare din România.
1879 – Premiera piesei „O noapte furtunoasă”
La Teatrul Național din București are loc premiera comediei „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale. În distribuție se remarcă actori de seamă ai epocii, printre care Grigore Manolescu și Aristița Romanescu.
1887 – Lazăr Edeleanu și prima sinteză a amfetaminei
Tinerețea și formarea
Lazăr Edeleanu s-a născut la 1 septembrie 1862, la București, într-o familie modestă de muncitori. A urmat studiile la Liceul „Sf. Sava”, unde s-a remarcat prin inteligență și perseverență. Pentru a-și continua educația, a muncit și a oferit meditații, reușind să se întrețină singur. După absolvirea liceului, s-a înscris la Universitatea din Berlin, una dintre cele mai prestigioase instituții ale vremii. Printre profesorii săi s-au numărat savanți de renume mondial, precum A.W. von Hofmann și H.L. von Helmholtz.
Descoperirea științifică
În anul 1887, Lazăr Edeleanu obține titlul de doctor în chimie, realizând prima sinteză a amfetaminei, cunoscută și sub numele de fenilizopropilamină. Această substanță, ulterior numită benzedrină, avea să devină baza unor medicamente folosite pentru stimularea sistemului nervos central. Efectele farmacologice ale amfetaminei au fost descoperite abia în anii 1920, dar descoperirea chimistului român a fost esențială pentru cercetările ulterioare.
Invenția „Procedeului Edeleanu”
În 1908, savantul concepe și brevetează un sistem inovator de rafinare a petrolului, cunoscut drept „Procedeul Edeleanu”. Acesta se baza pe folosirea dioxidului de sulf lichid ca dizolvant selectiv, permițând extragerea hidrocarburilor aromatice. Metoda a fost aplicată experimental în România, la rafinăria Vega, și ulterior industrial în Franța, Germania și alte țări.
Lazăr Edeleanu a fost director al rafinăriei Vega între 1906–1910 și a reprezentat România la numeroase congrese internaționale dedicate petrolului. Datorită contribuțiilor sale, este considerat unul dintre pionierii industriei petroliere mondiale.
1919 – Delegația română la Conferința de Pace de la Paris
România este reprezentată la Conferința de Pace de la Paris de o delegație condusă de I.I.C. Brătianu, alături de Alexandru Vaida-Voevod, C. Angelescu și Victor Antonescu, într-un moment crucial pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri.
Data de 18 ianuarie concentrează evenimente remarcabile din istoria și cultura românească. De la mișcările revoluționare și marile personalități culturale, până la descoperirile științifice ale lui Lazăr Edeleanu, această zi rămâne un reper al progresului și al contribuției românilor la patrimoniul universal.
