Press "Enter" to skip to content

18 ianuarie 1887: Lazăr Edeleanu reușește prima sinteză a amfetaminei la Universitatea Friedrich-Wilhelms

CALENDAR ISTORIC: 18 ianuarie

Alexandru Suțu, Ioan Slavici, Spiru Haret, Lazăr Edeleanu

1821: Începutul Revoluției de la 1821. Marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar și ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului, să–i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă.

1821: A încetat din viață Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot din Țara Românească (n. 1790). În timpul ultimei domnii (1818 – 1821), simțind că tronul îi este amenințat de revoluția grecească care se afla în pregătire, s-a grăbit să-și adune avere fără scrupule. Se presupune că a murit otrăvit de eteriști care îl priveau ca pe o piedică în calea revoluției lor.

1844: La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri „Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești.

1847: Franz Liszt concertează la Iași, în casa vistiernicului Alecu Balș, unde face cunoștință cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri. 1860: Înființarea liceului Gheorghe Lazăr din București.

1848: S-a născut Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg și gazetar român (d. 1925)

1878: Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.

1879: La Teatrul Național din București are loc premiera comediei „O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale. În distribuție: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuța Popescu, Aristița Romanescu.

1887: Lazăr Edeleanu reușește prima sinteză a amfetaminei la Universitatea Friedrich-Wilhelms.

Lazăr Edeleanu a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.

S-a născut la București la 1 septembrie 1862, în familia numeroasă a muncitorului strungar Șaie Edeleanu, mai târziu familia mutându-se la Focșani. Micul Lazăr, dovedind reale aptitudini pentru însușirea cunoștințelor științifice, este trimis la vârsta de 12 ani la București pentru a-și continua studiile. Învață la Liceul „Sf. Sava”, întreținându-se din meditații și trăind în condiții precare, găzduit într-un subsol. Muncește din greu, timp de un an, după susținerea bacalaureatului (1882) și agonisește astfel bani pentru a se înscrie la Universitate. După absolvirea liceului pleacă la Berlin unde studiază chimia. Printre profesorii pe care i-a avut la renumita universitate germană s-au numărat: A.W. v. Hofmann, C.F. Rammelsberg și H.L. v. Helmholtz.

În anul 1887 obține titlul de doctor în chimie cu cercetarea „Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, în cadrul căreia descoperă fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de „benzedrină”, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei a fost descoperit mai târziu în anii 1920.

Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu dioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la rafinăria Vega, apoi industrial în Franța (la Rouen, de catre German Borsig Company) și ulterior în lumea întreagă. A fost director al rafinăriei Vega (1906-1910), iar în perioada 1900-1913 a reprezentat România la congresele și reuniunile internaționale legate de petrol de la Paris (1900), Liège (1905), București (1907), Londra (1909) și Viena (1913).

1919: Delegația română formată din I.I.C. Brătianu, Alexandru Vaida Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu participă la lucrările Conferinței de Pace de la Paris.

surse/preluare: ro.wikipedia.org

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries