Evenimente istorice – 28 ianuarie
1811 – Nașterea lui Ioan Maiorescu
La 28 ianuarie 1811 s-a născut Ioan Maiorescu, filolog român, profesor de istorie și director al Școlii Centrale din Craiova. A fost agent diplomatic al guvernului Țării Românești pe lângă dieta germană de la Frankfurt pe Main și tatăl marelui critic literar Titu Maiorescu. Ioan Maiorescu s-a stins din viață în 1864.
1874 – Nașterea lui Gheorghe Mironescu
În aceeași zi, dar în anul 1874, se naște Gheorghe Mironescu, politician român și de două ori președinte al Consiliului de Miniștri (1930 și 1930–1931). A fost membru marcant al Partidului Național Țărănesc și unul dintre promotorii stabilității guvernamentale din perioada interbelică.
1874 – Nașterea lui George G. Moronescu
Tot la 28 ianuarie 1874 s-a născut George G. Moronescu, jurist, om politic și membru de onoare al Academiei Române. Prin activitatea sa, a contribuit semnificativ la dezvoltarea legislativă și academică a României.
1880 – Nașterea pictorului Camil Ressu
Pe 28 ianuarie 1880 se naște Camil Ressu, unul dintre cei mai importanți pictori români. A fost membru titular al Academiei Române și o figură centrală a artei plastice românești, cu o contribuție esențială la dezvoltarea învățământului artistic.
1898 – Nașterea istoricului Gheorghe I. Brătianu
Tot în această zi, în anul 1898, se naște Gheorghe I. Brătianu, istoric, politician și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. A fost una dintre marile figuri intelectuale interbelice, remarcându-se prin lucrările sale despre istoria României și a Europei de Est.
Alexandru Flechtenmacher – întemeietorul muzicii românești moderne
1898 – Moartea lui Alexandru Flechtenmacher
La 28 ianuarie 1898 a încetat din viață Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist și pedagog român. Este considerat întemeietorul Conservatorului din București, instituție care avea să devină ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Origini și formare
Alexandru Flechtenmacher s-a născut în anul 1823, fiind fiul juristului sas Christian Flechtenmacher (1785–1843), stabilit în Principatul Moldovei. A urmat studii muzicale riguroase și a fost influențat de cultura occidentală, dar și de tradițiile românești, pe care le-a valorificat în compozițiile sale.
Activitate profesională
Între 1 noiembrie 1864 și 1869, Flechtenmacher a fost director al Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București. Sub conducerea sa, instituția a devenit un centru de formare artistică, contribuind la profesionalizarea învățământului muzical românesc.
Opera și contribuții
Alexandru Flechtenmacher este autorul primei operete românești, Baba Hârca, scrisă pe textul lui Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848, la Teatrul Național din Iași, fiind un moment istoric pentru muzica românească.
Matei Millo, interpretul principal, a fost și primul actor român care a jucat în travesti, iar costumul său este păstrat astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.
Pe lângă operete, Flechtenmacher a compus muzica pentru Hora Unirii, versurile aparținând poetului Vasile Alecsandri. Această lucrare a devenit un simbol al unității naționale și o parte esențială a patrimoniului cultural românesc.
De asemenea, a creat primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Alecsandri, precum și numeroase cântece patriotice. Prin aceste compoziții, Flechtenmacher a pus bazele muzicii teatrale și lirice românești moderne.
1930 – Moartea lui Dimitrie S. Nenițescu
În 1930 a încetat din viață Dimitrie S. Nenițescu, politician conservator și ministru român, tatăl chimistului Costin D. Nenițescu. Printre realizările sale se numără Legea Nenițescu (1912), una dintre primele legi privind asigurările sociale din România.
1933 – Acordul de la Viena
Guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod semnează, sub auspiciile Ligii Națiunilor, Acordul de la Viena, menit să asigure împrumuturile externe prin măsuri economice stricte, precum reducerea salariilor și sporirea impozitelor.
1941 – Formarea noului guvern Antonescu
După rebeliunea legionară din 21–23 ianuarie 1941, se constituie un nou guvern prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari și tehnicieni.
1950 – Moartea lui Constantin Lacea
În 1950 moare Constantin Lacea, lingvist și filolog român, membru de onoare al Academiei Române. A fost unul dintre principalii colaboratori ai Dicționarului limbii române, contribuind la dezvoltarea cercetării lingvistice.
1990 – Evenimentele din Piața Victoriei
La 28 ianuarie 1990, Piața Victoriei din București devine scena confruntărilor dintre simpatizanții FSN și partidele politice care protestau împotriva participării Frontului la alegeri.
1999 – Înființarea Academiei Române de Aviație
În 1999 se înființează la București Academia Română de Aviație, prin reorganizarea Centrului de Perfecționare a Personalului din Aviația Civilă, contribuind la profesionalizarea domeniului aeronautic.
Ziua de 28 ianuarie reunește o serie de evenimente semnificative pentru istoria României, de la nașterea și activitatea unor mari oameni de cultură și politică, până la evenimente definitorii pentru evoluția națională. Printre aceștia, Alexandru Flechtenmacher ocupă un loc aparte, fiind considerat părintele muzicii românești moderne și un simbol al renașterii artistice de la mijlocul secolului al XIX-lea.
