Calendar istoric: 3 octombrie
1385: Prima menționare a județului Jaleș (Țara Românească).
Reședințele județului Jaleș
Județul Jaleș și-a avut reședința inițial la Dăbăcești, localitate aflată, potrivit unor istorici, în zona actualelor sate Runcu, Brădiceni sau Arcani. Ulterior, reședința s-a mutat la Tismana, care a devenit un important centru politic și militar, mai ales în perioada 1454-1456, când aici s-au retras banilor olteni după pierderea Banatului de Severin.
Localitatea Tismana s-a dezvoltat atunci într-un târg activ, adăpostind conducători și luptători implicați în conflictele cu Regatul Ungariei.
Teritoriul județului Jaleș
Între secolele XIV și XV, județul Jaleș cuprindea:
- valea râului Jaleș și izvoarele râului Tismana;
- împrejurimile actualului Târgu-Jiu;
- hotarele vestice până la confluența Jiului cu Motrul;
- zone sud-estice până la Jilțul Mare.
Printre satele amintite de documentele medievale se numără Bălești, Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești, Turcinești, Arcani și Ceauru, multe dintre ele fiind astăzi localități din județul Gorj.
Mențiuni documentare
După 1385, județul Jaleș este pomenit în mai multe documente semnate de voievozi precum Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea și Vlad Dracul. Aceste acte întăreau privilegiile mănăstirilor Tismana și Vodița, confirmând rolul economic al zonei prin menționarea resurselor agricole (grâu, nuci).
Ultima mențiune oficială a județului Jaleș datează din 20 octombrie 1444, într-un document emis de cancelaria lui Iancu de Hunedoara. După această dată, teritoriul său a fost înglobat în noile județe Gorj și Mehedinți.
Deși a dispărut ca entitate administrativă în secolul al XV-lea, județul Jaleș rămâne un reper istoric esențial pentru Oltenia medievală. Numele său, provenit de la râul Jaleș, cu origini traco-getice, se păstrează în memoria locurilor și în cercetările istoricilor.
Astăzi, satele și zonele care au aparținut județului Jaleș se regăsesc în județul Gorj, purtând cu ele o istorie de peste șase secole.
1839 – Nașterea lui Teodor T. Burada
Pe 3 octombrie 1839 se năștea Teodor T. Burada, un remarcabil folclorist, etnograf și muzicolog român. În 1884, acesta a descoperit fragmente ceramice și figurine de teracotă la Cucuteni, județul Iași, ducând la identificarea celebrei cultura Cucuteni, una dintre cele mai importante culturi neolitice europene. Activitatea sa științifică și culturală a lăsat o moștenire de mare valoare pentru patrimoniul României.
1863 – Constantin N. Hurmuzaki, savant și membru al Academiei Române
Tot într-o zi de 3 octombrie, în anul 1863, s-a născut la Cernăuți Constantin N. Hurmuzaki (Nikolaus Freiherr von Hormuzaki). Jurist, filosof, entomolog și profesor universitar, Hurmuzaki a contribuit semnificativ la studiile de entomologie și biogeografie din România, cercetând coleopterele și lepidopterele. Din 1919 a devenit membru de onoare al Academiei Române, fiind recunoscut ca unul dintre marii savanți ai epocii sale.
Ziua de 3 octombrie rămâne o pagină importantă din calendarul istoric al României. Prima mențiune a județului Jaleș, descoperirile arheologice ale lui Teodor T. Burada și contribuțiile științifice ale lui Constantin N. Hurmuzaki reflectă bogăția istorică, culturală și academică a poporului român.
Comentariile sunt închise.