Press "Enter" to skip to content

30 august 1950: Alexandru Lapedatu, savantul patriot fondator de instituții ale României moderne, moare în temnița comunistă de la Sighet

Calendar istoric: 30 august

1265: Prima mențiune documentară a Hunedoarei. Hunedoara (în germană Eisenmarkt, în maghiară Vajdahunyad, în trad. Târgu Fierului) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Hunedoara (reședința) și Răcăștia, și din satele Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Hunedoara este cel mai mare oraș din țară care nu este reședință de județ. În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori.

1535: S-a încheiat înălțarea Bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546)

1698: A apărut, la Iași, prima scriere filosofică românească: Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul, de Dimitrie Cantemir.

1846: S-a născut Alexandru Podoleanu, a fost un compozitor și un profesor român, care s-a remarcat prin crearea în spirit național a unor cântece bisericești. S-a afirmat ca puternică personalitate a muzicii religioase corale, aflându-se printre primii compozitori ai acestui gen de muzică.

1877: Asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna III, în timpul războiului pentru independență.

1877: A încetat din viață Nicolae Valter Mărăcineanu, a fost un ofițer român, căzut eroic la reduta Grivița, în luptele din cadrul Războiului de Independență al României purtat contra turcilor. În atacul din 30 august 1877, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea pe parapetul redutei turcești Grivița drapelul Regimentului 8 linie.

Prezentând luptele româno-turce din 30 august 1877 pentru cucerirea redutei Grivița 2, iconografia epocii și cea ulterioară, au preluat greșit din relatările martorilor faptul că în momentul morții sale, căpitanul Nicolae Valter-Mărăcineanu, purta în mână, conform diferitelor surse, după caz, drapelul regimentului, drapelul național, sau un stindard.

În realitate era vorba despre fanionul Batalionului 1 din Regimentul 8 infanterie de linie, al cărui comandant era, pe care a reușit să-l înfigă pe retranșamentele (șanțuri întărite, dispuse pe aliniamente exterioare succesive) redutei, la câțiva metri în față. Mauriciu Brociner, un subofițer evreu, care a luptat alături de căpitanul Valter Mărăcineanu pentru cucerirea redutei Grivița, a fost cel care, după căderea eroică a lui Valter Mărăcineanu, a condus asaltul final pentru cucerirea redutei, unde a și înfipt drapelul românesc.

1879: S-a născut Aurel Popp, a fost un pictor, sculptor și grafician român. A aparținut celei de a doua generații a Școlii de pictură din Baia Mare.

1897: S-a născut Aurel Petrescu,  a fost un regizor și operator de film român. El este unul din pionierii filmelor românești de animație.

1891: A încetat din viață Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist și matematician român. a fost un fizician, chimist și matematician român, de origine bulgară. Tatăl lui, Ivan Bacaloglu, este înmormântat lângă biserica Sfântul Anton din București și este de loc din Gabrovo, așa cum scrie pe piatra funerară de lângă respectiva biserică. A fost profesor de fizică la Universitatea București și membru titular al Academiei Române din 1879. A participat la Revoluția de la 1848.

Este creditat cu primele lucrări științifice românești de matematică, fizică și chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii. Este și unul dintre principalii inițiatori ai „Societății de științe fizice”, înființată în 1890.

1913: S-a născut Vlad Voiculescu, medic român, membru al Academiei Române. În paralel cu activitatea universitară a desfășurat activitate de cercetare la Institutul de Neurologie al Academiei Române, al cărui director a devenit în 1978, abordând teme interdisciplinare în domeniul epilepsiei, bolilor vasculare cerebrale, în studiul etiopatogeniei și diagnosticului hemoragiilor cerebrale, în bolile neuromusculare, precum și în problemele de bază ale neurofiziologiei. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în peste 170 de lucrări, studii și articole, apărute în țară și străinătate.

1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa „Soțul ideal”, de Oscar Wilde.

1940: A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei, Nord-vestul Transilvaniei, cunoscut istoriografic sub numele de Transilvania de Nord.

1941: Intră în vigoare Acordul de la Tighina, un tratat semnat de Germania nazistă și România privind problemele de administrare, economice și de securitate ale Transnistriei.

1948: A fost creată „Direcția Generală a Securității Poporului” (Securitatea).

1950: A încetat din viață Alexandru Lapedatu, istoric și om politic român, membru al Academiei Române. A fost ministrul cultelor și artelor în șase guverne și ministru de stat al României în patru guverne, președinte al Senatului României, membru titular al Academiei Române, președintele acesteia și secretarul său general.

Trăgându-se dintr-o familie „întărită de conștiința drepturilor omului cu fruntea neplecată”, care înțelesese că „românii trebuie să rămână cerbicoși în aspirațiile lor – să prospereze cu energie cătră țintă și să se sacrifice…”, Alexandru I. Lapedatu a participat încă din anii de liceu, ca mulți dintre congenerii săi, la mișcările de protest ale românilor contra opresiunii naționale, cum ar fi demonstrațiile de solidaritate cu memorandiștii care au avut loc la Iași. În timpul studiilor universitare, el a devenit un mebru activ al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (pe scurt, Liga Culturală).

Alexandru I. Lapedatu a fost Ministru al Artelor și Cultelor în șase guverne și Ministru de Stat în patru guverne; pe 9 iunie 1936, fiind Ministru de Stat, el a preluat și responsibilitatea pentru Departamentul Cultelor și Artelor ca și pentru Sub-secretariatul minorităților de sub egida Președinției Consiliului de Mininștri, iar între 4-6 iunie 1927 el a fost, în plus față de mandatul său, Ministru ad-interim al Muncii, Cooperării și Asigurărilor Sociale. Ca Ministru de Stat pentru Ardeal în guvernul I.G. Duca, el a fost unul din co-semnatarii Jurnalului Consiliului de Miniștri din 9 decembrie 1927 care a scos în afara legii grupul fascist „Garda de Fier”; ca răzbunare, membrii Gărzii de Fier l-au asasinat pe primul ministru în 30 decembrie 1933. Lista funcțiilor sale guvernamentale și parlamentare este prezentată în tabela următoare.

În 1950, regimul comunist a anulat pensia lui of Alexandru I. Lapedatu, lăsându-l fără nici un venit. El a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 în grupul „demnitarilor”. A murit pe 30 august 1950 în închisoarea din Sighetu Marmației și a fost îngropat în groapa comună fără semn pe mormânt. Cenotaful său se află în cimitirul „Groaveri” din Brașov.

sursa/preluare: wikipedia.org

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries