106 – Reconstrucția podului de la Drobeta
La data de 31 ianuarie 106, s-a încheiat reconstrucția podului peste Dunăre la Drobeta, o capodoperă inginerească ridicată de Apolodor din Damasc din ordinul împăratului roman Traian. Cu o lungime de 1135 de metri, acest pod monumental a facilitat traversarea trupelor romane în campaniile de cucerire a Daciei și a rămas un simbol al măreției tehnice romane.
1418 – Moartea lui Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești
Pe 31 ianuarie 1418, a încetat din viață Mircea cel Bătrân, unul dintre cei mai importanți domnitori ai Țării Românești. Domnia sa (1386–1418) a fost o perioadă de consolidare politică, economică și militară, marcând apogeul statului medieval muntean.
Origini și urcarea pe tron
Mircea a fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron în 1386. La urcarea sa pe tron, Țara Românească se afla în plină dezvoltare, iar noul domn a continuat cu înțelepciune reformele interne, consolidând instituțiile statului, armata și Biserica.
Extinderea teritorială și titlurile domnești
Sub domnia lui, Țara Românească a atins cea mai mare întindere teritorială din istorie, întinzându-se de la Carpați până la Marea Neagră și de la Dunăre până în apropierea gurilor râului Siret.
În actele oficiale, Mircea folosea o titulatură impunătoare:
„În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn…”.
Prin acest titlu, el își afirma autoritatea și prestigiul internațional. În documentele externe, era adesea numit Mircea cel Mare, un semn al recunoașterii puterii sale.
Conflictul cu Imperiul Otoman și Bătălia de la Rovine
Una dintre cele mai importante confruntări ale epocii a fost Bătălia de la Rovine, purtată în anul 1395 (după unele surse 1394), împotriva sultanului Baiazid I, supranumit „Fulgerul”.
Mircea, cu o armată mai mică (aproximativ 12.000 de oameni), a ales o tactică inteligentă de hărțuire, profitând de terenul mlăștinos și împădurit. Rezultatul a fost o victorie simbolică a românilor asupra avangardei otomane, devenită mai târziu o legendă a rezistenței creștine din sud-estul Europei.
Deși nu a fost o victorie decisivă, Mircea a reușit să mențină independența Țării Românești și să înlăture, cu ajutorul regelui Sigismund de Luxemburg, domnul impus de turci.
Moștenirea lui Mircea cel Bătrân
Domnia lui Mircea a pus bazele unei administrații solide și a unui stat feudal organizat. El a promovat comerțul, a întărit relațiile externe și a sprijinit Biserica Ortodoxă. În timpul său, moneda proprie și simbolurile heraldice ale statului au dobândit o formă clară.
Supranumele „cel Bătrân” provine din slavonul starîi, însemnând „cel vechi”, pentru a-l deosebi de urmașii săi cu același nume. Istoriografia modernă îl consideră unul dintre cei mai mari domnitori români ai Evului Mediu, alături de Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș.
1834 – Înființarea Școlii de muzică vocală din București
În această zi, la București, se deschide Școala de muzică vocală, de declamație și literatură, sub patronajul „Societății Filarmonice”. A fost un pas important în profesionalizarea artei scenice românești.
1844 – Emanciparea romilor
Domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, a semnat eliberarea romilor aparținând așezămintelor bisericești și mănăstirilor. Măsura a fost completată la 14 ianuarie 1844, când au fost eliberați și romii statului, marcând o etapă importantă în procesul de modernizare socială.
1854 – Nașterea lui David Emmanuel
S-a născut matematicianul David Emmanuel, fondatorul școlii matematice moderne din România. Membru de onoare al Academiei Române, el a contribuit decisiv la formarea unei generații de savanți români.
1920 – Deschiderea Universității din Cluj
La Cluj, a fost inaugurată Universitatea românească în prezența Regelui Ferdinand I, consolidând rolul cultural al Transilvaniei în cadrul României Mari.
Personalități născute pe 31 ianuarie
- 1937: Mircea Micu – poet, prozator și dramaturg.
- 1937: Marin Moraru – actor român de teatru și film.
- 1953: Ovidiu Lipan „Țăndărică” – muzician român, fost membru al formației „Phoenix”.
2009 – Moartea academicianului Virgil Constantinescu
Pe 31 ianuarie 2009, s-a stins din viață Virgil Constantinescu, inginer român, profesor universitar și președinte al Academiei Române între 1994–1998. A fost unul dintre cei mai importanți specialiști în domeniul lubrificației cu fluide și un promotor al învățământului tehnic superior.







Comentariile sunt închise.