Press "Enter" to skip to content

6 ianuarie 1802: S-a născut Ion Heliade Rădulescu, cel dintâi mare filolog al Valahiei

CALENDAR ISTORIC: 6 ianuarie

HTML Image as link
Qries

1802: S-a născut Ion Heliade Rădulescu, scriitor și politician român (d. 1872). A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

Ion Heliade-Rădulescu, născut pe 6 ianuarie 1802 la Târgovişte, a fost un filolog desăvârșit: poet, prozator, traducător, îndrumător literar şi animator cultural. Tatăl, Ilie Rădulescu, a fost căpitan de poteră, apoi a slujit o vreme ca polcovnic în armata rusească, dobândind şi o oarecare avere: o moşie în judeţul Ialomiţa şi o casă în Bucureşti. Mama, Eufrosina (născută Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliţi în Bucureşti. Heliade-Rădulescu şi-a început instrucţia în greceşte, cu un dascăl Alexe şi abia la 10 ani învaţă să citească româneşte pe o carte cu slove chirilice. La moşie citeşte Alexandria, numeroase legende religioase şi populara carte a lui I. Barac, ”Istorie despre Arghir cel frumos” şi ”Elena cea frumoasă şi pustiită crăiasă”. Studiile greceşti şi le-a continuat la Bucureşti apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, Heliade-Rădulescu capătă primele noţiuni de filosofie iluministă şi cunoaşte scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica şi poetica le învaţă după Boileau, La Harpe, Marmontel şi Hugh Blair. Din şcoala grecească i-a rămas şi numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu care a semnat multă vreme.

A participat la revoluția de la 1848, când a multiplicat, în tipografia proprie, Proclamația de la Islaz (2000 de exemplare) și a fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în cele două guverne provizorii din vara lui 1848. Între 1848 – 1859 s-a aflat în exil (Paris, apoi insula Chios și Constantinopol), după care a revenit în țară. Între 1867-1870 a fost președinte al Societății Academice. A publicat mai multe volume de poezie și proză, manuale școlare, lucrări de gramatică, de istorie, filozofie, memorialistică, a făcut traduceri din literatura universală.

„Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit.” Ion Heliade Rădulescu

HTML Image as link
Qries

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries