Foametea organizată din Basarabia ar putea fi recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității
Republica Moldova face un nou pas în procesul de recuperare a memoriei istorice. Un proiect de lege elaborat recent prevede recunoașterea oficială a foametei organizate din Basarabia din perioada 1946–1947 drept crimă împotriva umanității. Totodată, inițiativa legislativă introduce sancțiuni penale pentru persoanele care vor nega, minimaliza sau justifica public tragedia provocată de regimul stalinist.
Potrivit autorilor proiectului, măsura reprezintă un act de dreptate istorică și o încercare de a combate propaganda sovietică și dezinformarea care au persistat timp de decenii în spațiul public.
Ce prevede proiectul de lege privind negarea foametei organizate
Documentul propune modificarea Codului Penal al Republicii Moldova prin introducerea unor infracțiuni specifice referitoare la negarea foametei organizate din Basarabia.
Printre sancțiunile propuse se numără:
- amenzi consistente pentru persoane fizice și juridice;
- muncă neremunerată în folosul comunității;
- pedepse cu închisoarea în cazurile grave sau pentru recidivă.
Proiectul stabilește că sancțiunile vor fi mai severe dacă faptele sunt comise de persoane cu funcții de răspundere, prin intermediul mass-media, al platformelor online sau al sistemelor informatice, având în vedere impactul major asupra opiniei publice.
De ce este considerată foametea din 1946–1947 o crimă împotriva umanității
Foametea care a lovit Basarabia imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial este considerată de numeroși istorici drept rezultatul politicilor deliberate ale regimului sovietic, și nu doar consecința secetei.
Specialiștii susțin că autoritățile sovietice au impus cote imposibil de achitat, au confiscat rezervele alimentare și au exportat cantități uriașe de cereale, în timp ce populația locală murea de foame.
Potrivit estimărilor istorice, peste 200.000 de locuitori ai Basarabiei și-au pierdut viața în urma foametei din anii 1946–1947.
Istoricii: „Pâinea era încuiată în hambare, iar oamenii mâncau iarbă”
Experții în istorie contemporană salută inițiativa legislativă, chiar dacă aceasta vine la aproape opt decenii după producerea tragediei.
Aceștia resping explicația oficială promovată în perioada sovietică, conform căreia foametea ar fi fost provocată exclusiv de seceta postbelică.
„Secetă a existat în mai multe regiuni ale Europei după război, însă oameni au murit pe capete doar acolo unde autoritățile au confiscat sistematic produsele agricole. În timp ce în satele din Basarabia populația suferea de foame, trenurile încărcate cu grâne plecau spre est sau erau păzite în gări. A fost o politică deliberată de înfometare și intimidare a populației”, afirmă istorici specializați în perioada sovietică.
În numeroase localități au fost documentate cazuri dramatice de malnutriție extremă și chiar episoade de canibalism, devenite simboluri ale uneia dintre cele mai întunecate pagini din istoria Basarabiei.
O lege pentru protejarea memoriei istorice
Inițiatorii proiectului afirmă că legea nu urmărește limitarea libertății de exprimare, ci combaterea falsificării unor evenimente istorice documentate.
În argumentarea proiectului se arată că negarea unei tragedii provocate deliberat reprezintă o ofensă adusă memoriei victimelor și supraviețuitorilor.
„Este o datorie morală față de bunicii noștri și față de generațiile viitoare, care trebuie să cunoască adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în Basarabia”, susțin promotorii inițiativei.
Reacții politice și controverse
Proiectul beneficiază de sprijinul majorității pro-europene și al mai multor organizații ale societății civile, însă este de așteptat să provoace dezbateri intense în Parlament.
Formațiunile politice nostalgice după fosta Uniune Sovietică au contestat în repetate rânduri caracterizarea evenimentelor din 1946–1947 drept „foamete organizată”, susținând că tragedia a fost provocată exclusiv de condițiile climatice dificile.
De cealaltă parte, istorici și cercetători consideră că există suficiente dovezi documentare care demonstrează caracterul planificat al confiscării alimentelor și rolul decisiv al autorităților sovietice în amplificarea dezastrului umanitar.
Republica Moldova se aliniază practicilor europene
Prin această inițiativă legislativă, Republica Moldova urmează modelul adoptat de mai multe state europene care au introdus sancțiuni pentru negarea unor crime istorice recunoscute la nivel internațional, precum Holocaustul sau Holodomorul din Ucraina.
Susținătorii proiectului consideră că recunoașterea oficială a foametei organizate reprezintă un pas important în consolidarea memoriei colective și în combaterea dezinformării istorice.
Când ar putea intra legea în vigoare
Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlamentul Republicii Moldova și trebuie adoptat în două lecturi înainte de promulgare. După publicarea în Monitorul Oficial, noile prevederi vor intra în vigoare și vor deveni parte a legislației penale.
Dacă legea va fi adoptată în forma propusă, Republica Moldova va avea pentru prima dată un cadru juridic care sancționează explicit negarea sau justificarea foametei organizate din Basarabia, una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria modernă a regiunii.
sursa: Români.MD
foto: www.moldova1.md
