Press "Enter" to skip to content

Încondeierea ouălor de Paști, obiceiuri românești

Originea tradiţiei: 

Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, vopsitul ouălor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se ştie este Oul de struţ punic din sec. IV-III î.Hr. descoperit în Cartagina.

Coloratul de ouă de Paşti este o răspândită tradiţie precreştină cunoscută, începând din Armenia, Rusia, Grecia, zona mediteraneană, până în Europa centrală.

În general, în istoria artei oul este simbolul Învierii – în picturile vechi religioase, de cele mai multe ori în fondul picturii.

Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce si acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.

Sărbătoarea creştină de Paşti provine de la Paştele evreiesc, sau sărbătoarea Pesach.

Culorile vopselei pentru ouă are următoarele simboluri:

  • roşu simbolizează jertfa lui Hristos
  • galben simbolizează dorinţa de iluminare şi înţelepciune
  • alb este culoarea purităţii
  • verde este simbolul tinereţii şi inocenţei
  • portocaliu simbolizează forţa, perseverenţa şi ambiţia

obiceiuri:

1. Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună;

2. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând;

3. În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii;

4. Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi ei le ciocnesc şi “dos cu dos”.

5. În unele sate moldoveneşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul;

6. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum;

7. În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe faţă cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat;

8. În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul;

9. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele;

10. În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică şi o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă au făcut treabă bună şi au păzit-o, hoţii plătesc pentru ospăţ.

Surse: adevarul.ro, ro.wikipedia

 

Comments are closed.

HTML Image as link
Qries