România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea educației raportată la Produsul Intern Brut. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2023, statul român a direcționat către educație doar 3% din PIB, cu mult sub media europeană și la mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în Suedia.
Diferența scoate în evidență decalajul dintre România și statele europene care acordă o pondere mult mai mare din resursele publice sistemului de învățământ.
România, pe ultimul loc la finanțarea educației
În 2023, finanțarea educației în România a reprezentat doar 3% din PIB, cea mai mică valoare dintre statele Uniunii Europene analizate de Eurostat.
Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 4,7% din PIB. Prin urmare, România s-a situat cu aproximativ 1,7 puncte procentuale sub media UE.
Diferența devine și mai evidentă dacă România este comparată cu țările aflate în fruntea clasamentului.
România versus media Uniunii Europene
Principalele valori prezentate de datele Eurostat sunt:
- România: 3% din PIB;
- Media Uniunii Europene: 4,7% din PIB;
- Suedia: 6,8% din PIB;
- Finlanda și Danemarca: peste 5% din PIB;
- Belgia, Franța și Țările de Jos: peste 5% din PIB.
Astfel, ponderea alocată educației de Suedia este de peste două ori mai mare decât cea înregistrată în România.
Țările nordice domină clasamentul cheltuielilor pentru educație
La polul opus României se află statele nordice, care continuă să direcționeze o parte importantă din produsul lor intern brut către sistemele de educație.
Suedia ocupă prima poziție, cu cheltuieli publice pentru educație reprezentând aproximativ 6,8% din PIB în 2023.
De asemenea, Finlanda și Danemarca se numără printre statele europene care au alocat educației peste 5% din PIB.
Cheltuielile luate în calcul includ finanțarea mai multor niveluri ale sistemului educațional, de la învățământul preșcolar și școlar până la cel universitar.
Belgia, Franța și Țările de Jos, peste pragul de 5%
Nu doar statele nordice înregistrează o finanțare ridicată a educației.
În partea superioară a clasamentului se regăsesc și:
- Belgia;
- Franța;
- Țările de Jos.
Aceste state au alocat peste 5% din PIB pentru educație în anul 2023.
În plus, Austria se numără printre țările europene cu un nivel ridicat al cheltuielilor publice destinate sistemului educațional.
România este depășită și de Bulgaria și Ungaria
Decalajul devine relevant și atunci când România este comparată cu alte state din regiune.
Bulgaria a alocat peste 4% din PIB pentru educație în 2023, ceea ce înseamnă un nivel semnificativ mai ridicat decât cel raportat de România.
De asemenea, Ungaria s-a apropiat de pragul de 4% din PIB.
Prin urmare, chiar dacă cele două state nu se află în fruntea clasamentului european, ambele au înregistrat o pondere mai mare a cheltuielilor pentru educație decât România.
Grecia și Malta sunt peste România
România se află sub nivelul înregistrat inclusiv în alte țări din partea inferioară a clasamentului european.
Grecia și Malta au depășit pragul de 3% din PIB alocat educației, ceea ce lasă România singură pe ultima poziție.
Astfel, diferența nu apare doar în comparația cu economiile dezvoltate din nordul sau vestul Europei, ci și în raport cu state care se confruntă, la rândul lor, cu provocări bugetare.
România, cu 1,7 puncte procentuale sub media UE
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile publice destinate educației au reprezentat în medie 4,7% din PIB în 2023.
România a înregistrat doar 3%, ceea ce înseamnă un decalaj de 1,7 puncte procentuale.
Pe scurt:
- România alocă 3% din PIB educației;
- media UE este de 4,7%;
- diferența față de media europeană este de 1,7 puncte procentuale;
- Suedia ajunge la 6,8% din PIB;
- România ocupă ultima poziție în clasamentul UE.
Ce arată diferențele dintre România și restul Uniunii Europene
Datele privind finanțarea educației arată dimensiunea decalajului dintre România și cea mai mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene.
În timp ce numeroase țări investesc peste 5% din PIB în sistemul educațional, România rămâne la nivelul de 3%.
Desigur, procentul din PIB nu reprezintă singurul criteriu prin care poate fi evaluată performanța unui sistem de educație. Contează, de asemenea, modul în care sunt cheltuite resursele, eficiența investițiilor, infrastructura școlară, pregătirea profesorilor și politicile educaționale.
Totuși, diferența față de media Uniunii Europene indică un decalaj important în ceea ce privește resursele publice direcționate către acest domeniu.
România rămâne la coada Europei în privința banilor pentru educație
Cu doar 3% din PIB alocat educației în 2023, România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii cheltuielilor publice pentru acest sector.
În timp ce media europeană ajunge la 4,7%, iar state precum Suedia depășesc 6%, România continuă să aloce educației o proporție considerabil mai redusă din economia națională.
Diferența de 1,7 puncte procentuale față de media UE evidențiază una dintre cele mai importante provocări pentru sistemul românesc de educație: nivelul redus al resurselor publice raportat la dimensiunea economiei.
sursa: stiripesurse.ro
