Evaziune fiscală masivă în vămi, o altă „gaură” din buget, plătită de cetățeni prin noi taxe și austeritate

Un grup de avertizori de integritate din cadrul Autorității Vamale Române, autointitulat „Grupul vameșilor care s-au săturat”, a transmis la 3 iulie o scrisoare deschisă în care acuză o evaziune fiscală de peste 5 miliarde lei anual în vămi precum Constanța, Prahova, Cluj și Bihor.

Acuzațiile vizează o rețea complexă de complicități între funcționari vamali și companii-fantomă, străine sau autohtone.

1. Punctele cu „grad maxim de corupție”

Vama Constanța: este prezentată drept „epicentrul corupției vamale”, facilitând accesul la infrastructura Oil Terminal și informații sensibile pentru firme implicate în fraude de TVA și accize la carburanți.
Vama Prahova, Cluj și Bihor: motorina „albită” parțial în porturi din Turcia, Egipt sau apele internaționale este redistribuită în aceste județe prin rețele evazioniste.

2. Schematica operativă

„Albirea” motorinei rusești: prin transbordare în porturi intermediare, apoi reintrare cu documente false, facilitând trecerea controalelor vamale.
Cisterne „goale” din Ucraina: reveniri lunare pline cu motorină, evitând astfel plata TVA și accizelor, care alimentază depozite ilegale locale.
Firme-fantomă: în special cu acționariat italian, turc, britanic, elvețian etc., aceste entități primesc atestate de tip „comerciant angro fără depozitare” și dispar rapid, repetând „schema suveică”.

3. Impact financiar și instituțional

Pierderile anuale pentru bugetul de stat sunt estimate la peste 5 miliarde lei.
Autorii scrisorii acuză autoritățile vamale de complicitate, rețele de influență și „cumetrii” care protejează operațiunile ilegale.

Corupție sistemică și rețele de complicități

Așa-zisa „gaură la buget” este, de fapt, rezultatul unei rețele complexe de corupție și complicități între funcționari vamali și firme-fantomă, majoritatea cu acționariat străin. Motorina „albită”, cisternele „goale” care revin pline din Ucraina și documentele falsificate sunt doar câteva dintre schemele prin care statul este păgubit de miliarde anual. Vama Constanța, epicentrul acestor fraude, rămâne un simbol al nepăsării și al intereselor obscure.

Răspunsul autorităților: tăcere și măsuri simbolice

Deși ministrul Finanțelor a ordonat un control „de urgență”, rezultatele acestuia nu au fost publicate nici după două săptămâni. Anchetele independente confirmă însă dimensiunea fenomenului și lipsa unui control real asupra fluxurilor din vămi – doar 2-3% dintre containere sunt verificate.

În loc să reformeze sistemul vamal, să digitalizeze procesele și să elimine „cumetriile”, guvernul preferă soluția cea mai simplă, dar cea mai nedreaptă: transferă povara deficitului bugetar pe umerii cetățenilor și ai firmelor corecte.

Cetățeanul – „soluția” la corupția statului

În ultimele luni, guvernul a venit cu un val de noi taxe, creșteri de accize, impozite suplimentare și măsuri de austeritate. De fiecare dată, pretextul este același: „deficitul bugetar”. Dar acest deficit nu se datorează „risipirii” de către cetățean sau antreprenor, ci e produs de lipsa de acțiune împotriva evaziunii tolerate la cel mai înalt nivel instituțional.

Astfel, în loc ca statul să recupereze miliardele furate din vămi, preferă să stoarcă până la ultima resursă clasa de mijloc și micii întreprinzători.

Soluția reală: reformă, nu austeritate

Avertizorii cer digitalizare, trasabilitate, legislație clară și eliminarea rețelelor de influență. Dacă aceste măsuri ar fi implementate, deficitul bugetar ar scădea dramatic, iar presiunea fiscală pe cetățeni s-ar reduce. Însă până atunci, discursul oficial rămâne neschimbat: „strângem cureaua”, dar doar pentru cei care oricum plătesc nota de plată a corupției instituționale.